Autoritățile din Republica Moldova, cu potențialul modest pe care îl au, fac față fluxului de refugiați care vin din Ucraina. Și suportul internațional pentru gestionarea crizei refugiaților din Republica Moldova este în creștere permanentă, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Totodată, potrivit expertului, și organizațiile nonguvernamentale sunt foarte active. „Potrivit președintei Maia Sandu, aproximativ trei pătrimi din ajutoarele care vin pentru refugiați vin pe adresele organizațiilor nonguvernamentale, ceea ce arată că ONG-urile sunt activ implicate în acest proces. Mai mult, am văzut sprijinul oamenilor de afaceri pentru refugiați, organizații internaționale care au venit în Republica Moldova, organizații care vin din chemarea inimii. Vedem oamenii simpli lângă blocurile locative, mașini ale cetățenilor ucraineni, ceea ce arată că o bună parte dintre ei, 90 % dintre refugiați sunt primiți în familiile cetățenilor din Republica Moldova. Deci, autorităților le revine sarcina să asigure cazarea pentru aproximativ 10% dintre refugiați. Prin urmare, autoritățile, cetățenii, diferite segmente sociale din Republica Moldova manifestă empatie pentru refugiații din Ucraina și acest lucru ne dă de înțeles că societatea reacționează adecvat la această stare atipică, neașteptată pentru noi toți”, a spus Igor Boțan.
În același timp, chiar dacă susținere și empatie în Moldova, refugiații ucraineni trec prin stări complicate, în special în plan psihologic și psihic, spune expertul. „Sănătatea mintală este acum problema prioritară pentru copii, dar și pentru maturi. Copiii, chiar dacă suferă foarte mult, se pot recupera mai ușor, iar maturii, pe lângă șocul pe care l-au trăit, sunt într-o perioadă de relaxare, iar această perioadă de relaxare este cea mai complicată, pentru că maturii trebuie să se gândească ce le-a mai rămas din bunurile pe care le-au agonisit toată viața, cum își vor continua viața după ce vor reveni acasă. Aici sunt probleme multe și complicate”, a adăugat expertul permanent al proiectului.
În opinia lui Igor Boțan, este important ca refugiații din Ucrana, care au ajuns în Republica Moldova, să înțeleagă că nu sunt singuri. „Durerea lor este împărtășită și de cei care îi primesc, îi ajută, și asta contează cel mai mult pentru proiecția de mai departe a vieții lor. Copiii își exteriorizează permanent impresiile lor prin desene, cred că aceste lucruri se vor întipări în memoria lor. Dar contează pentru viitor să tragă învățăminte, pentru ca acești oameni sunt cei care pot distinge răul de bine. Răul există, el s-a manifestat spontan, dar a existat și partea opusă a medaliei – ei au fost ajutați și își pot proiecta viața de mai departe cu speranța că binele întotdeauna învinge răul”, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?” este ediția a 235-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu suportul Fundației germane „Hanns Seidel”.
next post