Implicarea civică a cetățenilor la nivel local în Moldova este redusă, iar participarea se limitează, în prezent, exclusiv la vot, – cetățeanul vine, își exercită votul și își consideră rolul încheiat, fără a simți că are posibilitatea sau responsabilitatea să aducă schimbări la nivel local. Aceasta a fost una dintre concluziile exprimate de participanții la o masă rotundă organizată la Parlament, pe tema implicării cetățenilor în procesul decizional al administrației publice locale la nivelurile I și II. Participanții au sugerat că este importantă asigurarea accesului la informațiile cu caracter public, pentru că, fără acestea, niciun alt drept nu poate fi pus în exercițiu. Autoritățile locale ar trebui să primească un sprijin mai mare din partea celor centrale, în special în ceea ce privește asigurarea resurselor necesare pentru garantarea accesului la informație. Un aspect important este dezvoltarea site-urilor web ale primăriilor, care sunt încă o raritate, la nivelul localităților, satelor și comunelor, transmite IPN.
„Chiar dacă există această percepție precum că cetățenii la nivel local nu sunt atât de mult interesați de politica locală cum sunt interesați de politica centrală, anume o bună informare ar educa acest spirit al activismului. Ceea ce îmi doresc foarte mult ca autoritățile în acest discurs cu cetățenii să nu profaneze lucrurile și să-și asume acest rol de educație. Cetățeanul în această colaborare trebuie să devină mai bine informat și să înțeleagă mai bine lucrurile, mai bine educat politic în sensul neutru al acestui cuvânt”, a declarat experta în anticorupție la Transparency International-Moldova, Mariana Kalughin.
Expertul la ASSIST Analytics, Mark Mazureanu, a declarat că „Moldova iese dintr-un sistem sovietic centralizat, coordonat, planificat, în care statul e mare, iar omul e mic. Apoi, brusc, a apărut procesul democratic, iar oamenii au fost invitați să participe la vot, fără să înțeleagă cu adevărat că votul lor chiar contează. În esență, oamenii nu înțeleg mecanismul procesului, fie el electoral sau decizional. După o perioadă îndelungată în care sistemul a fost nereprezentativ, cetățenii nu aveau încredere în el, iar acum, chiar dacă sistemul începe să devină transparent, reprezentativ și funcțional, omul nu reușește să perceapă acest lucru.” Expertul își propune ca statul să își schimbe atitudinea și, dacă dorește un cetățean responsabil și implicat, să întreprindă acțiuni concrete, pentru a încuraja implicarea activă a acestuia.
Prezentă la discuții, președinta Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, a subliniat importanța consultării cetățenilor în procesul decizional atât la nivel local, cât și central. Deputata a afirmat că există bune practici când primarii, aleșii locali sunt aproape de cetățeni și consultă părerea lor, caută soluții, inclusiv prin implicarea diasporei și a băștinașilor din afara localităților. „Cunosc problemele existente, dar trebuie să învățăm din lecțiile de zi cu zi și să vedem cum implicăm cetățenii și să ne gândim în ce măsură putem realiza activitățile în comunitate. Trebuie să ținem cont de câteva lucruri când este vorba de implicarea cetățenilor și anume încrederea lor în cei care guvernează și modul în care instituțiile statului interacționează”, a explicat Larisa Voloh.
În cadrul evenimentului, un grup de experți au prezentat rezultatele unui studiu, realizat pe baza chestionării populației din Anenii Noi, Căușeni, Criuleni, Sîngerei, Șoldănești, Ștefan Vodă, Rezina și Taraclia, despre implicarea cetățenilor în procesul decizional la nivel local. Experții au recomandat întreprinderea unor acțiuni care vor stimula implicarea cetățenilor în procesul decizional, vor facilita accesul la documente și vor contribui la îmbunătățirea comunicării cu oamenii. Experții au constatat că există bune practici în unele raioane care utilizează astfel de platforme, inclusiv utilizarea rețelelor sociale, pentru a desfășura consultări publice în ceea ce privește planificarea și repartizarea bugetului local la implementarea proiectelor de dezvoltare locală. În acest sens, s-a menționat că cel mai transparent raion este Strășeni, iar cel mai puțin transparent – Nisporeni.
Discuțiile publice desfășurate au încheiat programul „Buna guvernare în raionul tău”, implementat de Asociația obștească „ASSIST Analytics” și finanțat de Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.
- Schimbări în cabinetul Maiei Sandu. Președinta a semnat decretul
- Celula de criză de la Guvern își începe activitatea
- Tarife mai mari la termoficare, la Chișinău și Bălți. Creșterea propusă depășește 700 de lei
- Va face pușcărie pentru violul unei copile. Îi era fiică vitregă și avea doar 11 ani
- Azi e termenul limită pentru rapoartele fiscale și impozitele pe avere
