Mamelor cu copii de vârstă preșcolară le este greu de a îmbina rolurile profesionale cu cele familiale. Acest lucru se schimbă pe măsură ce copiii cresc. Cel mai des mamele revin la muncă din necesitatea de a acumula resurse financiare. Pentru a reuși combinarea activităților în familie și la muncă femeile cu copii spun că au nevoie de mai multă flexibilitate la locul de muncă, dar și condiții mai bune la grădiniță, inclusiv mai mulți educatori pentru ca să-și poată lăsa acolo copiii în siguranță. Datele fac parte dintr-un studiu prezentat de Centrul de Cercetări Demografice, astăzi, 27 iunie, transmite IPN.
Potrivit autoarei studiului, Inga Chistruga Sinchevici, ultimele inițiative întreprinse în Republica Moldova în susținerea mamelor sunt binevenite, doar că acestea s-au făcut „pe teren gol”, fără a avea cel puțin o infrastructură dezvoltată în instituțiile de educație preșcolară.
Studiul a evidențiat că mamele vor să se încadreze în câmpul muncii până la împlinirea vârstei de trei ani a copilului. Cele mai multe o fac pentru că au nevoie de bani sau pentru că tind spre autorealizare. 65% dintre mame combină serviciul cu creșterea copilului. O altă categorie sunt femeile carieriste, peste 28%. De obicei, aceste femei au funcții de conducere și recunosc că sunt dedicate mai mult muncii decât vieții de familie. Mai puține femei au supus că vor să fie casnice, de regulă aceste mame au mai mulți copii.
Conflictele dintre muncă și familie se evidențiază când responsabilitățile de la serviciu interferează negativ îndeplinirea responsabilităților familiale și invers. Mamele cu copii susțin că la reangajarea în câmpul muncii observă că se schimbă cerințele la locul de muncă, iar în consecință majoritatea au nevoie de instruiri suplimentare.
Îmbolnăvirile frecvente ale copiilor nu le permite să lucreze neîntrerupt după ce revin la muncă. Altă problemă menționată de mame se referă la necesitatea de a se reține la serviciu din cauza deficitului de personal sau a volumului mare de lucru. Unele mame au spus că li s-a refuzat angajarea pentru că avea copii mici. În alte cazuri izolate femeilor li s-a refuzat avansarea în carieră dacă erau însărcinate sau cu copii mici.
Mamele nu sunt mulțumite că nu li se oferă posibilitatea de a lucra part-time pentru a reuși să aibă grijă și de copii. Mai multe dintre femei au declarat că au fost nevoite să lucreze chiar dacă aveau nevoie de concediu medical pentru îngrijirea copiilor sau chiar dacă li se diminuează remunerarea. Femeile cu copii mici spun că, din punct de vedere legal, legislația nu e foarte clară la capitolul program flexibil.
Un element important este, în opinia mamelor, calitatea serviciilor de educație preșcolară și lipsa serviciilor pentru copii de până la trei ani. Programul de muncă al instituțiilor preșcolare nu coincide cu cel al părinților, iar în grădinițele cu condiții bune locurile sunt limitate. Sistare programului de activitate pe timp de vară și colectarea taxelor ilegale pentru îmbunătățirea condițiilor din instituție se numără și ele printre neajunsurile sistemului.
Ce ține de implicarea taților, Inga Chistruga Sinchevici susține că aceștia au un rol foarte important, doar că implicarea acestora se limitează la supraveghere, educație și mai puțin îngrijire, activitate care ar trebui trebuie să fie zilnică.
Autorii studiului recomandă autorităților responsabile îmbunătățirea condițiilor din grădinițe prin mărirea numărului de angajați și salarizarea decentă a acestora, precum și evaluarea grădiniței conform unor indicatori. Reglementarea aspectelor ce ține de programele de flexibilitate la muncă și munca la domiciliu. De asemenea ar fi binevenită promovarea egalității de gen atât pentru mame, cât și tați, dar și acordarea de subvenții familiilor monoparentale.
