Interviu cu Lilian Chișca, președinte al Autorității Naționale de Integritate
Raportul de activitate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2025, publicat recent, arată că anul trecut Autoritatea a finalizat 196 de proceduri de control, a depus în instanță șase cereri privind confiscarea averii nejustificate și a continuat să „apere” în instanță actele contestate. De asemenea, documentul indică și un deficit de inspectori de integritate. În legătură cu aceste constatări, i-am solicitat un interviu președintelui ANI, Lilian Chișca, care ne-a oferit răspunsurile în scris. Le publicăm mai jos.
– Dle Chișca, Raportul de activitate al ANI pentru anul 2025 arată că anul trecut ați transmis instanțelor șase cereri privind confiscarea averii nejustificate, cu o valoare totală de aproape 4,9 milioane de lei. Înțelegem că până la confiscarea reală este cale lungă. Puteți să ne spuneți ce succese are, dacă are, Autoritatea pe acest segment, al confiscării averilor nejustificate? De când ANI utilizează acest instrument prevăzut de lege, avem vreun caz finalizat cu confiscare reală?
Confiscarea averii nejustificate reprezintă una dintre cele mai importante măsuri prevăzute de Legea nr. 132/2016 pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice. Rolul Autorității Naționale de Integritate este de a efectua controlul averii și al intereselor personale, iar atunci când inspectorul de integritate constată existența unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită, acesta emite un act de constatare, dispune măsurile prevăzute de lege și sesizează instanța de judecată în vederea confiscării averii nejustificate.
Este important de subliniat că ANI nu dispune confiscarea averii. Potrivit legii, doar instanța de judecată poate constata caracterul nejustificat al averii și poate dispune confiscarea acesteia, iar hotărârea definitivă este executată de Serviciul Fiscal de Stat, în condițiile prevăzute de lege.
În anul 2025, ANI a înaintat șase acțiuni în instanță privind confiscarea averii nejustificate, în valoare totală de aproximativ 4,9 milioane de lei. Aceste acțiuni demonstrează că Autoritatea utilizează în mod activ instrumentele juridice prevăzute de lege pentru recuperarea în folosul statului a averilor a căror proveniență nu poate fi justificată.
În ceea ce privește rezultatele obținute în instanță, acestea depind de durata procedurilor judiciare și de soluțiile pronunțate de instanțele de judecată. Cu toate acestea, Autoritatea înregistrează deja cauze soluționate definitiv în favoarea demersurilor sale. Un exemplu relevant îl constituie Actul de constatare nr. 220/11 din 24 septembrie 2020, prin care inspectorul de integritate a constatat existența unei diferențe substanțiale în cuantum de 902 750 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, din 25 februarie 2025, rămasă irevocabilă (dosarul nr. 2-20128034-12-3-12102020-1), instanța a admis acțiunea privind confiscarea averii nejustificate, confirmând temeinicia și legalitatea constatărilor efectuate de ANI.
Acest caz demonstrează eficiența mecanismului legal de control al averii și confirmă faptul că actele de constatare emise de inspectorii de integritate pot conduce, în urma unui proces judiciar, la confiscarea averii nejustificate în beneficiul statului.
– Cât de des sunt contestate în instanță actele ANI și care este rata de menținere a acestora de către judecători?
În anul 2025, instanțele de judecată au soluționat definitiv 74 de cauze în care ANI a fost parte. Dintre acestea, 69 de dosare au fost soluționate favorabil Autorității, iar doar 5 nefavorabil, ceea ce înseamnă că aproximativ 93% dintre hotărârile definitive au confirmat legalitatea actelor emise de ANI.
Acest nivel ridicat al performanței instituționale vine în continuarea rezultatelor obținute în anul 2024, când instanțele au pronunțat 92 de hotărâri definitive, dintre care 87 au fost favorabile Autorității, ceea ce reprezintă o rată de succes de aproximativ 95%.
Aceste rezultate reflectă consolidarea calității actelor de constatare și a probatoriului administrat în cadrul controalelor, precum și dezvoltarea unei practici instituționale și judiciare unitare în materia integrității. Faptul că majoritatea actelor emise de ANI sunt menținute de instanțele de judecată confirmă temeinicia constatărilor inspectorilor de integritate, legalitatea procedurilor desfășurate și aplicarea consecventă a prevederilor legislației în domeniul integrității.
– Din cele 196 de proceduri de control finalizate, 129 s-au soldat cu constatarea unor încălcări. Ce ne spune această proporție despre nivelul real al integrității în sectorul public din Republica Moldova?
Proporția dintre actele de constatare a încălcărilor și actele prin care s-a constatat lipsa încălcărilor nu reprezintă un indicator al nivelului general de integritate din sectorul public și nu poate fi extrapolată la totalitatea subiecților declarării.
Potrivit Legii nr. 132/2016, Autoritatea Națională de Integritate inițiază controale din oficiu sau în baza sesizărilor depuse de persoane fizice ori juridice. În toate cazurile, înainte de inițierea controlului are loc o verificare prealabilă, în cadrul căreia inspectorul de integritate stabilește dacă există indicii și temeiuri legale care justifică desfășurarea controlului. În cazul controalelor inițiate din oficiu, acestea pot avea la bază inclusiv informații publice, informații obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau criteriile de risc integrate în SIA „e-Integritate”.
Prin urmare, procedurile de control nu sunt inițiate aleatoriu, ci în cazurile în care există suspiciuni rezonabile privind posibile încălcări ale regimurilor juridice aflate în competența ANI. Din această perspectivă, faptul că 129 din cele 196 de proceduri finalizate s-au soldat cu constatarea unor încălcări reflectă eficiența mecanismelor de identificare și control aplicate de Autoritate, și nu nivelul general al integrității în sectorul public.
Totodată, distribuția actelor de constatare evidențiază principalele domenii în care au fost identificate încălcări: 40% au vizat regimul declarării averii și intereselor personale, 36% conflictele de interese, 22% incompatibilitățile și 2% restricțiile și limitările. Aceste date permit Autorității să își orienteze activitățile de prevenire, instruire și control către domeniile cu cel mai ridicat nivel de risc.
În același timp, faptul că în 67 de proceduri de control nu au fost constatate încălcări demonstrează că inspectorii de integritate examinează fiecare cauză în mod obiectiv și imparțial, iar existența unei sesizări sau a unor suspiciuni nu conduce automat la constatarea unei încălcări.
Dintre încălcările constatate, 40% țin de declararea averii și intereselor personale, iar 36% de conflictele de interese. Care este explicația pentru această pondere mare?
Ponderea acestor încălcări nu permite concluzia că ele sunt determinate exclusiv de lipsa de cunoștințe sau, dimpotrivă, de intenția de a ascunde informații. Fiecare procedură de control este examinată individual, în funcție de circumstanțele concrete și de probele administrate.
Încălcările regimului declarării averii și intereselor personale și ale regimului juridic al conflictelor de interese reprezintă cele mai frecvente categorii de cazuri examinate de ANI, deoarece acestea vizează obligații legale care revin tuturor subiecților declarării. În cadrul controalelor sunt identificate atât situații generate de interpretarea sau aplicarea necorespunzătoare a obligațiilor de declarare și de gestionare a conflictelor de interese, cât și cazuri în care sunt constatate încălcări ale legii care atrag măsurile și sancțiunile prevăzute de cadrul normativ.
Rolul ANI nu este de a presupune intenția persoanei, ci de a stabili, în baza probelor administrate, dacă au fost respectate obligațiile prevăzute de Legea nr. 133/2016 și de Legea nr. 132/2016. Atunci când sunt întrunite condițiile legale, inspectorii de integritate constată încălcarea regimului juridic aplicabil și dispun măsurile prevăzute de lege.
În același timp, aceste date evidențiază necesitatea consolidării componentei de prevenire. De aceea, pe lângă activitatea de control, ANI acordă o atenție deosebită instruirii și consultării subiecților declarării, elaborării ghidurilor metodologice și oferirii de consultanță, astfel încât obligațiile legale să fie înțelese și respectate în mod corect.
Raportul arată că o parte importantă dintre posturile de inspectori de integritate au fost vacante. De ce nu sunt solicitate asemenea funcții?
Funcția de inspector de integritate presupune un nivel ridicat de responsabilitate, independență și profesionalism. Legea stabilește condiții stricte de accedere în funcție, iar procesul de recrutare include verificarea îndeplinirii criteriilor de integritate și competență profesională. Aceste exigențe sunt necesare, având în vedere atribuțiile inspectorilor de integritate și impactul actelor emise de aceștia.
În același timp, recrutarea și menținerea personalului calificat reprezintă o provocare cu care se confruntă nu doar ANI, ci întregul sector public. Printre factorii care pot influența ocuparea funcțiilor se regăsesc nivelul de remunerare în raport cu responsabilitățile funcției, concurența cu sectorul privat și alte autorități publice.
Autoritatea desfășoară în mod constant concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante și depune eforturi pentru consolidarea capacității instituționale. Obiectivul este ocuparea tuturor funcțiilor de inspector de integritate cu persoane care întrunesc standardele de profesionalism și integritate prevăzute de lege, întrucât calitatea actului de control este mai importantă decât ocuparea formală a posturilor.
Dacă privim spre viitor, ce trebuie schimbat pentru ca numărul încălcărilor să scadă: simplificarea procedurii de declarare, digitalizarea completă, controale mai stricte sau o schimbare a culturii de integritate în instituțiile publice?
Experiența anului 2025 confirmă că reducerea numărului de încălcări nu poate fi realizată printr-o singură măsură. Este nevoie de o abordare integrată, care să combine prevenirea, instruirea, digitalizarea și un control eficient.
Pe de o parte, simplificarea și digitalizarea continuă a procesului de declarare contribuie la reducerea erorilor și facilitează respectarea obligațiilor legale de către subiecții declarării. Pe de altă parte, instruirea și consultanța oferite de ANI ajută la înțelegerea și aplicarea corectă a regimurilor juridice de integritate. În același timp, mecanismele de control trebuie să rămână ferme și eficiente pentru a descuraja încălcările și pentru a asigura aplicarea uniformă a legii.
Poate cea mai importantă lecție a anului 2025 este că integritatea nu poate fi asigurată exclusiv prin sancțiuni. Ea presupune dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe responsabilitate, transparență și respectarea standardelor de integritate. Din această perspectivă, rolul Autorității Naționale de Integritate este unul complex: de a preveni încălcările prin instruire, consultanță și promovarea standardelor de integritate, dar și de a interveni ferm atunci când sunt constatate încălcări ale cadrului legal.
În perioada următoare, una dintre prioritățile Autorității rămâne dezvoltarea Sistemului informațional „e-Integritate”, inclusiv extinderea interoperabilității cu alte registre de stat și utilizarea instrumentelor digitale pentru identificarea timpurie a riscurilor de integritate. Aceste măsuri vor contribui atât la eficientizarea activității de control, cât și la reducerea sarcinii administrative pentru subiecții declarării.
Vă mulțumim!
A consemnat Mariana Jacot
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea integrității aleșilor poporului, informare pentru un vot conștient la alegerile regionale și sprijinirea mass-mediei de calitate”, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.
Sursa: www.moldovacurata.md
