Liuba Drăgan este unul dintre miile de copii care s-a născut în Siberia, având părinții deportați. A văzut lumina zilei în regiunea Irkutsk, pe data de 20 august 1954.
Liuba Drăgan a povestit pentru ALBASAT adevărul despre acel calvar, prin care a trecut familia ei şi mii de alţi basarabeni. Mărturiile ei spuse şi la microfonul televiziunii ALBASAT:
Din memoriile Liubei Drăgan din oraşul Nisporeni, născută în 1954.
Amintirile copilăriei Liubei Drăgansunt despre foame, sete, frig, frică, boli, morţi şi muncă silnică. În perioada stalinistă, aproape 60 de mii de moldoveni au fost duşi forţat în Siberia. În iunie 1941 au fost judecaţi şi închişi intelectualii şi activiştii partidelor politice.
Din memoriile Liubei Drăgan din oraşul Nisporeni, născută în 1954.
Istoricii din Nisporenisunt de părere că deportările au purtat un caracter represiv şi au fost îndreptate împotriva celor care respingeau orânduirea sovietică socialistă, instaurată în teritoriul dintre Prut şi Nistru. Soarta deportaţilor în Siberia a fost diferită. Munca în colhozurile şi sovhozurile de acolo, era o muncă istovitoare.
Profesoara de istorie Tatiana Gheorghiev a povestit despre modul în care au fost pregătite și efectuate deportările, motivele exilului în Siberia și cum supraviețuiau exilații.
“Adevărul rămâne oricare ar fi soarta slujitorilor săi.”Gheorghe I.Brătianu
Ion Bahcivanji, unchiul Liubei Drăgan, a fost deportat în Siberia pe când avea 17 ani, împreună cu familia sa. Acesta a povestit la microfonul televiziunii ALBASAT ce a suferit în Siberia, a vorbit despre calvarul prin care a trecut, despre frigul şi foamea cu care s-a luptat în aceşti ani.
Ziua Națională a Comemorării Victimelor Deportărilor Staliniste în Moldova este sărbătorită conform decretului președintelui Nicolae Timofti pe 6 iulie. În această zi, în teritoriu se țin momente solemne de tăcere, drapelele de stat sunt lăsate în bernă.
În bibliotecile și librăriile din Nisporeni, nu este greu să găsim opere în perioada deportărilor lui Stalin. Materialele sunt publicate în limba română.
 |
 |
 |
 |
Patru volume din cartea de memorie au fost publicate din 1999 până în 2005. Aceasta carte conține numele tuturor victimelor represiunii sovietice. În Cărțile memoriei informațiile sunt reduse la date biografice scurte: ele conțin numele și prenumele, data nașterii, ocupația, locul deportării sau executarea reprimatului. Listele nu indică etnia victimelor: se pot trage concluzii numai pe baza numelor de familie.
Cartea memoriei
 |
 |
 |
 |
Cărți similare au fost publicate și numele continuă să fie colectate în aproape toate republicile post-sovietice. În Ucraina, se numește „Reabilitați de istorie”. În Polonia – „Indicele reprimaților”. În Estonia – „Arestări politice în Estonia, 1940-1988”.
În Nisporeni sunt disponibile cărți de memorie la biblioteca publica raionala. Cu toate acestea, numai cercetătorii și rudele victimelor sunt interesați de acestea.
Foto: Cartea memoriei
Zinovia Popa, bibliotecară vorbeste despre „Cartea Memoriei”
Filmul „Golgota Basarabiei” prezintă ororile regimului comunist din Uniunea Sovieticăca urmare a desecretizării arhivelor KGB-ului.
Golgota Basarabiei este un film documentarmoldovenesc în limba română din 2010 produs de Moldova Film, în regia lui Ion Chistruga și Alina Ciutac.
Golgota Basarabiei: Documentar despre deportările staliniste în RSSM
Au existat trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord. Cu toate acestea, acțiuni de strămutare a moldovenilor din Basarabia și Bucovina au avut loc și între cele trei valuri.
Primul val de deportări a avut loc între 12-13 iunie 1941.
Numărul celor deportați se ridică la peste 22.000 de persoane. După alte surse, numărul deportaților ar fi fost de 24.360, sau chiar de 30.000 de persoane.
Al doilea val de deportări a avut loc la 6 iulie 1949.
Operațiunea din 6 iulie 1949 a fost denumită conspirativ IUG (mold. SUD). Conform datelor oficiale, în ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate în Siberia 11.293 de familii din Moldova sau peste 35 mii de oameni.
Al treilea val de deportări a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951.
Acest val a vizat, de această dată, elementele religioase considerate un pericol potențial la adresa regimului comunist stalinist. Au fost arestate și deportate în Siberia (reg.Kurgan) 723 de familii, respectiv, 2.617 persoane (808 bărbați, 967 femei și 842 copii).
