Războiul hibrid nu poate fi câștigat cu instituții guvernamentale ce au viziuni învechite, cu o mentalitate depășită de noile realități, în condițiile în care tehnologiile au avansat foarte mult, iar inteligența artificială deja automatizează procesele. Este opinia expusă de Natalia Spînu, directoare executivă a Institutului European de Studii Politice din Moldova (IESP), în cadrul dezbaterii publice cu tema „Războiul hibrid: manifestări, pericole, soluții”, organizată de IPN.
„Se încearcă prin destabilizări și dezinformări să fie speriată populația, să fie vulnerabilă. Noi trebuie să fim pregătiți, să avem un plan de acțiuni pentru o eventuală criză. Este foarte important să înțelegem care sunt rolurile și responsabilitățile instituțiilor guvernamentale și la nivelul societății civile, al sectorului privat, care nu trebuie să stea într-o parte, dar trebuie să se implice”, a declarat Natalia Spînu.
Natalia Spînu susține că asemeni hackerilor, ar trebui ca și societatea să gândească cu un pas înainte pentru a putea câștiga această luptă. „Hackerii sunt ingenioși, creativi și adaptabili la noile realități. Noi nu putem câștiga acest război cu instituții guvernamentale cu viziuni învechite, cu o mentalitate depășită de noile realități. Acum tehnologiile emergente au avansat foarte mult, vorbim și despre inteligența artificială care practic automatizează procesele și acești hackeri folosesc aceste tehnologii deja în detrimentul nostru. Pe noi ne folosesc ca pe niște persoane proxy în lansarea acestor atacuri. Noi trebuie să fim bine educați și să acordăm atenție surselor de informare, să avem o gândire critică”, spune Natalia Spînu.
Ea adaugă că este foarte important să se pună accentul pe securitatea cibernetică, întrucât pentru atacatori, atunci când au acces la informații sensibile, este foarte ușor să înțeleagă ce planifică pe viitor Republica Moldova. „Ei încearcă să ne contrapună, să ne defocuseze de la lucrurile importante. Noi ar trebui să depășim asta printr-un nivel mai înalt de responsabilitate și asumare. La noi, în Republica Moldova fuga de responsabilitate, probabil, va deveni un fel de sport național”, a adăugat directoare executivă a IESP.
Natalia Spînu spune că deja este arhicunoscut faptul că dezinformarea este o componentă a războiului hibrid, dar elementul nou care face lucrurile mai complicate pentru a lupta în acest război de dezinformare este că acum tehnologia complică lucrurile foarte mult. Informația nu mai poate fi monitorizată atât de ușor în spațiul online. „În redacțiile instituțiilor de presă informațiile sunt verificate, confirmate, dar în spațiul online, pe social-media, acum oricine poate folosi informația pentru a dezinforma. Este foarte dificilă această luptă contra fake-news. Chiar dacă au fost închise posturi de televiziune sau site-uri de știri, am văzut că oricine este astăzi sancționat, închis, poate să deschidă o altă platformă online”, spune Natalia Spînu.
Cât privește soluțiile pentru contracararea războiului hibrid, Natalia Spînu este de părere că e nevoie de mai multă informare, documentare la nivelul fiecărui cetățean în parte. „Războiul hibrid reușește atunci când inamicul cunoaște care sunt vulnerabilitățile. Noi ar trebui să muncim la modul cum inamicul să afle mai puțin despre aceste vulnerabilități. Conștientizarea ar fi un element, educația la fel. Este important ca fiecare dintre noi să facă parte din acest scut de siguranță, și atunci chiar dacă inamicul ar deține acele informații, nu le-ar mai reuși să treacă la atac. Fiecare, prin contribuția sa, poate ajuta la construirea unui stat rezilient la aceste noi amenințări, care sunt foarte complicate și nu există o soluție magică. Trebuie să evităm să mergem cu turma, trebuie să încurajăm gândirea critică”, a adăugat Natalia Spînu.
Dezbaterea publică „Războiul hibrid: manifestări, pericole, soluții”, ediția a 280-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” este desfășurată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
- Buteliile de gaz din apartamentele transnistrenilor, instrument de infracțiune
- Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, votată de Parlament
- Alocațiile veteranilor de război cresc de la 1 ianuarie 2025
- Cinci instituții din Rețeaua Școlilor Model, dotate cu table inteligente
- Schimbări în cabinetul Maiei Sandu. Președinta a semnat decretul
