În doar câțiva ani, Lituania a trecut de la trenuri lente și gări pustii, la o rețea feroviară modernă, conectată la Europa și orientată spre viitor. Reforma a însemnat despărțirea de politică, investiții masive și servicii la standarde occidentale. Lecția lor arată că și Moldova poate urca pe șinele progresului, dacă își asumă aceeași direcție.
La începutul anilor 2000 rețeaua feroviară lituaniană, la fel ca cea din Moldova, era în declin. Exista un monopol rigid al statului, emblematic pentru era post-sovietică. Structura companiei rămânea umflată și netransparentă, infrastructura învechită, volumul de mărfuri transportate era în continua scădere, ca de altfel și satisfacția călătorilor.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Totul era controlat de stat și chiar politizat. Au fost depistate și cazuri când din banii Căilor ferate au fost finanțate campanii electorale.”
Primele schimbări, au început să se producă către anii 2010-2013. Însă punctul de cotitură în reformarea căilor ferate lituaniene sau ”Lietuvos Geležinkeliai” s-a produs în anul 2017. Pe de o parte, Comisia Europeană a amendat atunci Lituania cu 28 de milioane de euro pentru desființarea, prin decizie unilaterală, a unei conexiuni feroviare cu Letonia. Pe de altă parte, Uniunea Europeană le-a propus celor 3 state Baltice un proiect de interconectare europeană, ”Rail Baltica”. Este vorba de o rețea de cale ferată de mare viteză, cu ecartament european, care să lege statele baltice de Polonia și Europa de Vest.
Gediminas Šečkus, directorul Departamentului de dezvoltare sustenabilă a Grupului LTG a declarat că, procesul de reformare nu a început cu atragerea investițiilor, ci cu o analiză foarte profundă a activității și a implementării principiilor noi de gestionare.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Când a început transformarea, unul dintre factorii de succes a fost decizia politicienilor de a implementa cele mai bune practici de guvernanță corporativă. A fost formată o comisie independentă de monitorizare formată din șapte persoane, dintre care șase erau profesioniști independenți, una dintre ele era din străinătate. Separarea managmentului de politic și mandatarea cu încredere a echipei manageriale a companiei au constituit baza sistemului de gestionare a căilor ferate. Începând cu 2017, avem o abordare bazată pe progrese: annual fiecare activitate este monitorizată și perfecționată”.
Ca parte a alinierii la acquis-ul comunitar, Lituania a fost obligată să își liberalizeze și să-și restructureze sectorul transporturilor. Reforma feroviară din Lituania a început nu doar cu separarea clară dintre politic și administrație, ci și prin modificarea structurii ”Lietuvos Geležinkeliai”.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Grupul are structura unui holding: este compania-mamă AB „Lietuvos geležinkeliai“, deținută sută la sută de stat. Avem și companii – satelt. LTG Infra – administrează infrastructura feroviară și implementează proiecte precum Rail Baltica. LTG Cargo – se ocupă de transportul de mărfuri. LTG Link – este responsabilă de transportul de pasageri. Există, de asemenea, un Centru de Competență care oferă servicii interne. Noi activăm nu doar în Lituania. De exemplu, LTG Link operează rutele Vilnius-Riga, Vilnius-Varșovia și în continuare până la Cracovia. LTG Cargo are filiale în Ucraina și Polonia, extinzându-și activitățile chiar și până la Duisburg, Germania.”
Trenuri moderne, orare precise, curățenie și servicii digitale – toate acestea au devenit standard pentru LTG Link, companie responsabilă de transportul de pasageri.
Opinii pasageri:
” Totul s-a schimbat enorm. Înainte nu era ca acum. Confortul, calitatea serviciilor sunt excelente. Nu trebuie să mai stai la cozi pentru bilete. Dacă este cazul, intri în tren și cumperi biletul.”
” Circulă conform orarului, întotdeauna la timp. Angajații sunt foarte amabili, politicoși. Au apărut trenuri noi. Poți beneficia de servicii de catering. ”
”Înainte locuiam într-un orășel mic. Călătoream cu trenul în fiecare zi. Calitatea este complet diferită. În primul rând, este foarte convenabil. În al doilea rând, merge repede. În al treilea rând, serviciul în sine în trenuri. Poți cumpăra și mânca. Poți încărca telefonul. Poți avea Wi-Fi. Prin urmare, calitatea este complet diferită. Cum să cumperi un bilet? Înainte, acest lucru se putea face doar la casă. Acum se poate face și online, și la casă, și la terminale. De aceea diferența este uriașă.”
”De exemplu, am călătorit în Canada cu un tren similar, Otawa-Toronto. Acolo nu există asemenea servicii. Nici măcar nu aveam unde să-mi reincarc telefonul. Înternetul este gratis.”
” Cred că acest lucru s-a întâmplat după ce am aderat la Uniunea Europeană. După ce am avut ocazii mari să vedem și să comparăm cum se fac lucrurile în alte țări.”
Schimbările fulminante au fost posibile, fiindcă Căile ferate din Lituania au 3 surse de finanțare: fondurile europene, resurse din bugetul national consolidat și veniturile din activitatea comercială.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG:
”Principalele surse de finanțare vin din fondurile UE, bugetul de stat acoperă cheltuielile pentru infrastructură. Iar activitățile comerciale, cum sunt transportul de pasageri și mărfuri constituie veniturile proprii ale Grupului LTG. În UE există reglementări foarte clare privind subvenționarea transportul de pasageri. Lituania nu face excepție. Din 2023, LTG Link are un contract pe termen de 10 ani, cu Ministerul Transporturilor. Acesta definește atât indicatorii calitativi, cât și cei cantitativi pe care suntem obligați să îi asigurăm. Diferența dintre veniturile din bilete și costuri este acoperită din subvenții bugetare. Această activitate transparentă și separate este practica Uniunii Europene.”
Pentru a-și spori competitvitatea, echipa managerială a Grupului LTG este focusată pe acordarea de salarii și condiții de muncă atractive, pe instruirea continua a angajaților și pe atragerea tinerilor specialiști dotați cu cele mai inovative cunoștințe.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG: ”Colaborăm cu una dintre cele mai bune universități tehnice din lume — Institutul Tehnologic din Massachusetts, dar și cu universități din Lituania, precum VILNIUS TECH, Universitatea Tehnică din Kaunas și școli profesionale care formează specialiști pentru sectorul feroviar. Considerăm că, formarea tinerilor specialiști este o investiție în viitor.”
Gediminas Šečkus, directorul Departamentului de dezvoltare sustenabilă a Grupului LTG a afirmat că, noile abordări în gestionarea căilor ferate au început să dea rod chiar din primii ani de reformă.
Gediminas ŠEČKUS, director, Departamentului de dezvoltare sustenabilă, Grupul LTG: ”La doar doi ani de la începerea transformării, compania a devenit profitabilă, și continuăm așa, chiar și în ciuda șocurilor majore, precum pandemia de COVID-19, care a afectat puternic transportul de pasageri, dar și a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022, care a perturbat lanțurile noastre de aprovizionare din est. Ne-am reorientat strategia către Vest. Acest lucru ne-a permis să menținem sustenabilitatea afacerii. De exemplu, doar în 2024 Grupul LTG a adus un profit net de 35 milioane euro, o parte dintre care a revenit statului ca și devidende.”
Gediminas Šečkus ne-a spus că reforma este un proces continuu, iar prioritățile la această etapă sunt: digitalizarea, electrificarea căilor ferate, trecerea de la ecartamentul larg la cel european și finalizarea pănă în 2030 a proiectului Rail Baltica. Rail Baltica vă permite deplasarea trenurile de pasageri cu o viteză de 249 km pe oră și va marca o nouă era pentru căile ferate lituaniene.
Au oare șanse și Căile ferate din Moldova de a se moderniza? Cu siguranță ”Da”! Conectarea Republicii Moldova la Rețeaua Transeuropeană de Transport numită TEN-T presupune integrarea infrastructurii de transport a țării în rețeaua europeană, cu accent pe modernizarea căilor ferate, construirea de drumuri și poduri, oferind și suport financiar. Franța și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare deja au manifestat interes pentru a investi în Căile Ferate din Moldova. Este necesară voința politică și continuarea parcursului european al țării.
