Portal de știri
Nisporeni Societate

Prevenirea suicidului. Explicații, sfaturi și date statistice oferite de psihologul Aliona Balaur

Anual la data de 10 septembrie este marcată Ziua Mondială de prevenire a suicidului. Această zi vine să reitereze importanța consolidării eforturilor tuturor sectoarelor în prevenirea suicidului. Deși e o reacție tragică la situații de viață percepute stresante, ce presupune recurgerea la un comportament de autoanihilare ca soluție la o problemă subiectivă cu care se confruntă o persoană la un moment dat, sinuciderea poate fi prevenită.

Aliona Balaur, psiholog în cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală, a venit cu mai multe detalii despre această zi, grupurile de risc, unde poate fi solicitat ajutorul psihologic, dar și despre datele statistice privind numărul de suicide în Republica Moldova.

„În data de 10 septembrie este marcată ziua mondială de prevenire a suicidului. Anual în întreaga lume au loc peste 1 milion de suicide. Suicidul este o problemă majoră ce ține de sănătatea publică, având consecințe de ordin social, emoțional, economic și cultural. Suicidul este momentul în care cineva își ia viața intenționat, cu toate acestea persoanele care mor prin suicid sau care încearcă să se sinucidă s-a putea să nu dorească cu adevărat să-și pună capăt vieții. Sinuciderea poate părea singura modalitate de a face față sentimentelor și situațiilor dificile prin care trece persoana respectivă. În ciuda multiplelor păreri și prejudecăți fenomenul suicidului este o problemă de sănătate mintală. Atribuirea fenomenului la acest grup de problemă presupune că oamenii care se confruntă cu acest fenomen au nevoie de ajutor specializat. Nu oricine care se gândește la suicid este pacientul medicului, de aceia prevenirea suicidului vizează întreaga societate fără a atribui responsabilitatea unui singur segment de specialiști”, afirmă psihologul.

Specialista explică faptul că există anumite afecțiuni psihice care se asociază cu sinuciderea, acestea fiind deprimarea și depresia.

„Deprimarea implică în primul rând o stare de tristețe care se manifestă fără simptome clinice. Poate fi contextuală în urma unui eșec sau într-o anumită perioadă a anului. Persoana nu rămâne izolată în casă, rămâne implicată în acțiunile sale publice, chiar dacă nu simte plăcere din ceea ce face.

Pe când depresia implică un anumit număr de simptome clinice care persistă pe întreaga zi, cu lipsa dispoziției, energiei, a interesului, lipsa speranței, până la pierderi în greutate, lipsa poftei de mâncare, lipsa somnului, care se termină cu sentimente de vină și din păcate gânduri suicidale. Vestea bună e că depresia se tratează. Fie cu ajutorul medicamentelor, fie cu ajutorul psihoterapeuților, sau prin combinarea acestora.

Ideea suicidală se regăsește preponderent într-o condiție clinică, într-o depresie majoră. Dar aceasta se regăsește și în suferințe psihice precum tulburările de personalitate. Orice persoană poate avea la un moment dat un gând suicidal. Nu mai pot, nu mai vreau, nu mai vreau să trăiesc, dar gândul poate fi trecător și catalogat ulterior ca profund-eronat.

Există cercetări care au demonstrat că 61% dintre persoanele care au comis suicid nu au suferit de tulburare mintală. Faptul că nu fost diagnosticate nu înseamnă că nu au și suferit”, explică Aliona Balaur.

Una dintre fazele care ar duce la un suicid sunt gândurile intruzive, care de cele mai deseori acționează asupra nesiguranțelor unei persoane și indică faptul că acea persoană ar avea nevoie de sprijin.

„Cercetările celebrului profesor Klark de la Oxford au demonstrat că sunt necesare 3 condiții în cazul gândurilor intruzive. În primul rând motivația și preocupările principale ale omului și în al doilea rând îngrijorările, având la bază evenimente stresante. Gândurile intruzive apar cel mai des în condiții clinice. Apar în depresie și anxietate și acolo unde întâlnim stres. În ele pot apărea și în creierul populației non-clinice, când avem o zi proastă.

Care ar fi semnele de avertizare? Probleme cu drogurile sau alcoolul, sentimentul că nu există un scop în viață sau un motiv pentru a trăi, senzația de anxietate, senzația că nu există cale de ieșire din această situație, evitarea familiei, a prietenilor, a activităților în general, sentimentul de furie, schimbări semnificative ale dispoziției, toate aceste semne ne avertizează că persoana trece printr-o perioadă dificilă și are nevoie de susținere din partea celor apropiați”,  menționează psihologul.

Printre cauzele care duc la suicid, specialista remarcă vulnerabilitățile, problemele, pierderea anumitor persoane sau tentativele anterioare de suicid.

„Nu avem o genă a suicidului. Avem influențe și vulnerabilități. Dar vreau să reținem cel mai important lucru. Oamenii nu se sinucid pentru că doresc, ci pentru că suferința pe care o trăiesc e mult prea mare. Niciodată nu există o singură cauză a unui suicid. În cele mai multe cazuri sinuciderea este rezultatul acumulării problemelor și dificultăților până la un punct când persoana nu mai vede o altă soluție pentru a rezolva situația cu care se confruntă. Când o persoană se află într-o stare de disperare, trece printr-o perioadă dificilă un eveniment aparent minor poate fi declanșatorul alegerii suicidului drept soluție.

Există câteva probleme și situații care pot crește riscul unui suicid. Este vorba despre pierderea cuiva drag, despărțirea de persoana iubită, o schimbare radicală în viață, problemele de sănătate mintală. Mai e vorba și de existența unor tentative anterioare suicidului, istoricul familial de suicid și aceeași depresie”, explică Aliona Balaur.

Pentru asemenea momente în viață, grele și cu ideea că nu mai există vreo soluție pentru anumite probleme, ajungând la gânduri negre, psihologul poate veni în ajutorul sănătății mintale a persoanelor. De altă parte, un medic psihiatru ar putea recomanda și un tratament medicamentos sau o ședință la psiholog.

„Psihologul este persoana neutră și cabinetul unde au loc toate ședințele, întâlnirile, unde pur și simplu ai venit și ai vorbit. Nu-i neapărat ca psihologul să-ți dea niște soluții, rezolvări. Persoana în cauză cunoaște toate răspunsurile, doar că prin intermediul psihologului face el le aranjează și vede care sunt bune pentru el. (…)

Psihologul consiliază persoanele care se află într-o perioadă dificilă a vieții. Psihiatrul este acel medic care tratează medicamentos tulburările psihice de diferite grade de severitate. Când este bine să consulți un psiholog? Oricând! Oricând te simți trist, slăbit de energie, decepționat, oricând ai probleme de comunicare cu cei din jur. De fapt ce șanse îți oferă psihologul de a te cunoaște și de a te înțelege pe tine însuți, de a te accepta și a-i accepta pe cei din jur așa cum sunt ei, de a fi creativ, spontan autentic în relațiile cu ceilalți și nu în ultimul rând de a-ți schimba atitudinile și comportamentul care au efecte negative asupra propriei persoane și asupra celorlalți.

Medicul psihiatru consultă sănătatea persoanelor atât sănătoase cât și bolnave, pentru a determina gradul de sănătate și a capacității mintale. Cele mai frecvente motive pentru care4 o persoană se adresează la medicul psihiatru sunt tentativele de suicid, ideile paranoice, iluziile, halucinațiile, diversele fobii, insomnia, anxietatea puternică, psihozele, tulburări mintale, epilepsia, condițiile de schizofrenie, anorexia, bulimia și altele. Nu trebuie să ne fie frică de a consulta un medic psihiatru, dacă ne confruntăm cu careva din situațiile de mai sus. Doar medicul psihiatru poate evalua starea pacientului pentru a decide care este ulterior tratamentul fie că vorbim de tratament medicamentos sau doar consultația psihologului în ședință, sau o combinație a acestora. Ambele cazuri, mergând și la psiholog și la psihiatru pot fi anonime, dacă persoana nu dorește să i se cunoască identitatea”, explică specialista.

Potrivit psihologului, statistic, în Republica Moldova oamenii cu vârsta de pensionare sunt mai vulnerabili la gânduri suicidale.

„În America persoanele de peste 65 ani au un risc crescut. În Europa persoanele cu vârsta între 45-54 ani. Statistic în fiecare an în Republica Moldova se sinucid între 500-700 persoane. În jur de 20 dintre acestea sunt adolescenți. Tentativele de suicid în cazul tinerilor sunt în jur de 100 anual. Neoficial sunt de 5 ori mai multe. Numărul pensionarilor este cel mai mare dintre categoriile de vârstă la capitolul suicid. Pe locul doi fiind tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani. Sunt de 3 ori mai mulți bărbați decât femei care se sinucid și cercetările arată că 48,9% din tineri susțin că au avut cel puțin o dată în viață gânduri de suicid”, a remarcat psihologul.

Cu toate acestea, indiferent de vârstă sănătatea mintală poate fi protejată, însă potrivit psihologului, acest lucru depinde de segmentul de vârstă. În Republica Moldova, de exemplu, există mai multe centre comunitare de sănătate mintală, care oferă sprijin oficial specializat în psihiatrie și reabilitare psiho-socială.

„La copii e diferit față de adulți sau vârstnici. Să nu uităm că vârstnicii suferă de depresie și au idei suicidale mai ales când rămân singuri, când trăiesc în izolare, când sunt neglijați, părăsiți. În principiu, având o viață echilibrată în toate domeniile, pe plan profesional, familial, social, este cel mai greu de a ajunge la astfel de idei. Ne protejăm sănătatea mintală evitând cât se poate de mult stresul, având preocupări sănătoase , dezvoltând relații emoționale sănătoase cu familia, prietenii și la locul de muncă. (…)

Orice țară ar trebui să aibă o linie fierbinte a suicidului. Din păcate nu avem așa ceva. Există doar linia verde de prevenire a suicidului. Însă putem apela la 112. Nu tot timpul este potrivit acest număr, pentru că dacă va suna cineva la acest număr vor fi trimiși pompierii, polițiștii sau urgența. Oameni care nu tot timpul sunt instruiți pentru a discuta cu persoanele depresive sau care nu au încercat încă să se sinucidă.

În Republica Moldova avem 40 de centre comunitare de sănătate mintală, deschise în toate centrele raionale, unde pacienții au parte de tratamente profilactice și reabilitare. Centrul nostru comunitar de sănătate mintală se află în incinta policlinicii, e formată dintr-o echipă de specialiști, medicul psihiatru, două asistente medicale, un asistent social și psiholog. Centrul oferă tratament medical, consultații psihologice, intervenții sociale și vizite la domiciliu. Totodată, în incinta policlinicii activează Centrul prietenos tinerilor cu o echipă la fel de profesioniști care ar putea interveni în diferite momente dificile”, afirmă Aliona Balaur.

Specialista a explicat și cum pot fi sprijinite persoanele ce au în gând o tentativă de suicid.

„Trebuie să tratăm cu seriozitate maximă situația dată. Dacă este un adolescent, anunțăm, cu acordul lui, familia. Dacă este un adult la fel anunțăm familia și încurajăm să solicite, atât adolescentul cât și adultul, o evaluare psihologică sau psihiatrică. În niciun caz nu-i ignorăm. Vorbiți cu persoana respectivă. A vorbi despre suicid nu înseamnă că încurajăm ideea. Cele mai importante două lucruri pe care trebuie să le facem pentru persoana care se află într-o astfel de situație este de a o asculta și totodată de a o ajuta să primească ajutor specializat.

În primul rând ne asigurăm că am găsit un loc sigur pentru persoana dată, lăsăm persoana să vorbească absolut tot ceea ce simte, tot ce o doare, atâta timp cât are ea nevoie. Luăm situația în serios și ascultăm fără a judeca. Sentimentele cu care se luptă persoana sunt foarte reale. Altceva este să păstrăm promisiunile. Nu promitem lucruri pe care nu intenționăm sau nu vom putea să le facem. Nu în ultimul rând să amintim persoane că este importantă, ținem la ea și că nu este singură în aceste momente dificile. În funcție de relația pe care o aveți cu persoana dată, oferim suport ajutând-o să se programeze la o consultație de specialitate sau chiar însoțind-o la aceste consultații”, subliniază Aliona Balaur.

În anul 2021, în Republica Moldova sute de persoane și-au pus capăt zilelor prin suicid prin diferite metode. Din această cauză, țara noastră se află pe locul 15 în topul țărilor după număr mare de suicide.

„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății Republica Moldova se situează, cu părere de rău, pe locul 15 în topul țărilor cu un număr mare de suicide. Cu toate acestea, OMS recunoaște, cel puțin indirect faptul că statisticile față de acest număr sunt departe de cele reale.

Dacă e să luăm datele statistice pentru R. Moldova, în anul 2021 au fost înregistrate 616 cazuri de comportament autodistructiv al persoanelor, dintre care 191 au fost cazuri de sinucidere, iar 425 tentative de suicid. Referitor la cele 191 cazuri de sinucidere, ca metodă folosită la comiterea acestora a fost strangularea – 155 cazuri, după care otrăvirea, consumul de medicamente sau substanțe toxice – 4 cazuri, automutilare – 6 cazuri, incendiere – un caz, intoxicații cu gaz – un caz, împușcare – 9 cazuri, înec – 3 cazuri, aruncare de la înălțime – 11 cazuri, electrocutare – un caz.

Conform criteriului de gen, se constată că un număr raportat de cazuri de sinucidere 31 sunt femei/fete, iar 160 sunt bărbați/băieți. Ce ține de vârsta acestora 4 victime au avut vârsta de 18 ani, 25 victime – între 18-30 ani, alte 59 victime au fost maturi până la 45 ani, iar celelalte 37 – maturi, până la vârsta de pensionare. După mediul de trai al persoanelor, au fost identificate în mediul urban 56 cazuri, în mediul rural 135 cazuri”, potrivit specialistei.

În încheiere, psihologul Aliona Balaur a venit cu un sfat către persoanele afectate de comportament suicidar.

Să vorbească despre aceste gânduri. Să nu le păstreze în sinea lor, să ceară ajutor și să nu sufere în izolare. Viața e frumoasă, merită să o trăiești”….

Ziua Mondială de prevenire a suicidului a fost inițiată în anul 2003 de către Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății.

OMS recunoaște că problema sinuciderii reprezintă o prioritate în domeniul sănătății publice. În plus, rata mortalității prin suicid este un indicator din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: până în 2030, de a reduce cu o treime mortalitatea prematură din cauza bolilor netransmisibile prin prevenire și tratament și de a promova sănătatea mintală și bunăstarea.

Related posts

Grădinița Licurici din orașul Nisporeni, renovată cu suportul Guvernului României

Albasat

CNAS: din 1 decembrie certificatele nu vor mai fi eliberate pe suport de hârtie

Albasat

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, în Parlament ar accede patru partide

AlbasatTV, Nisporeni

Leave a Comment