„Fiecare cetățean al Republicii Moldova trebuie să beneficieze de pe urma implementării acestei strategii și niciun cetățean nu poate fi exclus, documentul urmând a fi dezvoltat de o manieră participativă extinsă, cu consultarea detaliată a tuturor actorilor interesați și implicarea unui număr cât mai mare de opinii, inclusiv pentru a asigura că nu au fost omise aspecte importante și a dezvolta sentimentul de „proprietate”asupra documentului, cu scopul de a majora șansele și capacitățile de implementare a strategiei…”
–
Recent, Guvernul Republicii Moldova a finalizat un an de activitate, iar una din noile priorități de activitate reprezintă transformarea digitală profundă a țării, pe toate palierele. Transformarea digitală este menționată drept prioritate în programul de guvernare a actualului executiv, inclusiv prin instituirea, în premieră, a unei funcții de viceprim-ministru pentru digitalizare, având scopul de coordonare a tuturor eforturilor pe domeniul de referință la nivel de Guvern și, în mod particular, a celor mai importante instituții specializate de resort: Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Agenția de Servicii Publice (ASP) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).
Transformarea digitală nu mai este un domeniu specializat, de nișă. Aceasta reprezintă un imperativ al timpului în toate sectoarele vieții și pe toate domeniile de activitate ale tuturor statelor lumii, inclusiv Republica Moldova. Oricare domeniu poate și trebuie să beneficieze de avantajele tehnologiilor moderne, simplificând sau eliminând procedurile birocratice, micșorând dependența de factorul uman, evitând procedurile repetitive și pur tehnice, excluzând factorii de corupție și sporind încrederea în instituțiile statului. Oricare stat al lumii are de ales între a implementa o transformare digitală veritabilă, care să includă majoritatea cetățenilor săi și să devină astfel mai competitiv în o lume tot mai tehnologizată sau a rămâne în urmă de la această tendință globală, conservând proceduri și practici care au devenit ineficiente, birocratice, greoaie, costisitoare.
Din aceste considerente, necesitatea dezvoltării unui document strategic național care să specifice cele mai importante elemente conexe unei transformări digitale coerente și eficiente este absolut evidentă. Este de menționat că, în acest moment, Republica Moldova nu are o strategie națională în domeniu, Strategia Moldova Digitală 2020 expirând acum doi ani, iar alte documente similare nu au fost dezvoltate ulterior. Actualmente, Guvernul Republicii Moldova, cu suportul PNUD, dezvoltă Strategia de Transformare Digitală 2023-2030, acest document urmând să fie aprobat până la sfârșitul anului curent. Conceptul documentului se află la faza de consultare publică, fiind disponibil pentru consultări și comentarii pe portalul de consultare publică particip.gov.md, până la data 19 august curent. Conform Hotărârii de Guvern nr. 386 din iunie 2020, dacă acțiunile documentului de politici publice depășește aria de responsabilitate a Guvernului, strategia respectivă trebuie să fie aprobată și de către Parlamentul Republicii Moldova, devenind, după aprobarea lui, un document de referință pentru întreaga societate, instituțiile guvernamentale, administrația publică locală, sectorul privat etc.
Documentul respectiv cade sub incidența acestui criteriu, având drept principiu fundamental abordarea „întreaga societate”, care semnifică o transformare digitală incluzivă pe toate domeniile: infrastructura necesară dezvoltării unei societăți digitale, dezvoltarea de către toate instituțiile publice a noi servicii digitale, reglementări legale, standardizări, protecția datelor si securitate cibernetică, participarea plenară a sectorului privat și, în mod special, dimensiunea umană a acestui proces complex.
Fiecare cetățean al Republicii Moldova trebuie să beneficieze de pe urma implementării acestei strategii și niciun cetățean nu poate fi exclus, documentul urmând a fi dezvoltat de o manieră participativă extinsă, cu consultarea detaliată a tuturor actorilor interesați și implicarea unui număr cât mai mare de opinii, inclusiv pentru a asigura că nu au fost omise aspecte importante și a dezvolta sentimentul de „proprietate” asupra documentului, cu scopul de a majora șansele și capacitățile de implementare a strategiei.
Obiectivul general al strategiei reflectă aceste principii, prin dezvoltarea unui mediu funcțional și sigur pentru dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a serviciilor digitale în fiecare domeniu al vieții. Misiunea documentului este de a realiza o guvernare publică eficientă, a spori bunăstarea cetățenilor ca urmare a utilizării serviciilor digitale, dar și sporirea competitivității în toate sferele vieții. Drept urmare a implementării documentului, Republica Moldova trebuie să devină o societate digitală incluzivă și inovatoare, cu cetățeni educați digital și care folosesc pe larg aceste soluții, cu o infrastructură tehnologică modernă și în continuă dezvoltare, sector privat pro-activ, care cooperează foarte bine cu sectorul guvernamental pe această dimensiune și utilizează plenar toate oportunitățile pe care le oferă era digitală. Totodată, întreg ecosistemul digital trebuie să funcționeze după principii clare, simple, intuitive pentru utilizatori, unde datele cu caracter personal sunt foarte bine protejate și este asigurată securitatea cibernetică. Cetățeanul și modalitatea lui de interacțiune cu instrumentele digitale ale statului trebuie să rămână prioritate absolută pe această dimensiune.
Pentru prima dată, pentru a evidenția principalele elemente și ingrediente ale unei transformări digitale veritabile, conceptul strategiei specifică o serie de premise și condiționalități care trebuie luate în considerare de către toți participanții la implementarea obiectivelor acesteia, inclusiv asigurarea unui număr cât mai mare de cetățeni care dețin și utilizează plenar instrumente de autentificare digitală sigure, asigurarea unei abordări unificate în conceptualizarea și managementul sistemelor digitale, asigurarea funcționalității principiilor „o singură dată”, interoperabilității platformelor și bazelor de date, supremația documentelor digitale asupra celor eliberate pe suport de hârtie etc. De o importanță majoră vor fi aspectele de sporire a gradului de încredere în serviciile digitale, necesitatea de a minimiza și reduce decalajul digital între localitățile urbane și rurale, dar și diverse pături sociale, asigurarea unei finanțări adecvate acestor procese, dar și elemente tehnologice conexe, cum ar fi asigurarea conexiunilor la internet fiabile, rapide și ieftine pentru orice cetățean. Conexiunea la internet trebuie să devină un drept social în țara noastră.
Strategia se propune a fi un document clar, înțeles și asumat de către cât mai multe instituții, reprezentanți ai sectorului privat și cetățeni, pentru a majora șansele de implementare a acestuia, iar argumentul principal transversal – beneficiile enorme pe care le comportă adoptarea soluțiilor digitale pe toate palierele vieții, din perspectiva statului, sectorului privat, da,r în primul rând, din cea a cetățeanului. Autorii documentului își propun să dezvolte o strategie vizionară, dar totodată realistă și ancorată în realitățile Republicii Moldova și a contextului regional și global în care ne aflăm, inclusiv în strânsă concordanță cu acțiunile și politicile în domeniu, dezvoltate sau care urmează a fi dezvoltate în contextul obținerii statutului de țară candidat de către Republica Moldova.
Desigur, strategia urmărește un număr mare de obiective, care pot fi generic divizate în 6 grupuri, după cum urmează:
1. Dezvoltarea unei societăți digitale. Obiectivul este plasat intenționat drept primul obiectiv strategic, evidențiind importanța plasării cetățeanului drept prioritate a documentului din mai multe perspective: asigurarea educației digitale drept prioritate educațională națională, dezvoltarea soluțiilor simple, intuitive, centrate pe beneficiar și necesitățile sale, încât să fie utilizate de un număr cât mai mare de cetățeni, a programelor naționale de educație digitală pentru toate vârstele, sectoarele și profesiile, implicarea tuturor în dezvoltarea și utilizarea lor (inclusiv diaspora), o participare largă a autorităților publice locale în acest proces complex, cercetare etc. Un cetățean care are aptitudini digitale bune este un cetățean mai eficient și mai productiv în o eră digitală și care poate face față mai ușor provocărilor timpurilor noastre.
2. O infrastructură națională și un sector privat TIC puternic, competitiv si inovator, care este parte activă și directă în efortul de transformare digitală. Este evident că oricare stat care a reușit performanțe majore în domeniul digital, a dezvoltat parteneriate foarte bune cu sectorul privat, in special din domeniul tehnologiilor informaționale, asigurând condiții favorabile de activitate, implicând pe larg comunitatea TIC în dezvoltarea soluțiilor, dezvoltând condiții atractive și favorabile comunităților TIC specializate, dar și conceptul de „sandbox” pe diverse domenii. Este evident că investițiile în domeniul soluțiilor digitale sunt profitabile în termen mediu și lung. Pe de altă parte, nu există niciun exemplu de transformare digitală profundă în care statul a exclus sectorul privat din această dimensiune, statul având întotdeauna capacități limitate umane, operaționale, financiare.
3. Securitatea cibernetică. Este evident că fără asigurarea protecției datelor și a unui mediu TIC și digital securizat nu se va reuși dezvoltarea unei societăți digitale veritabile și coerente. Cetățenii nu vor avea încredere într-un sistem digital supus riscurilor, dacă nu cunosc cum sunt prelucrate datele lor personale. Obiectivul se referă atât la instituțiile specializate ale statului care trebuie să asigure funcționalitatea și securitatea infrastructurii critice, cât și la măsurile elementare de igienă cibernetică, utilizate masiv de către societate. Obiectivul este de o importanță majoră, având în considerare realitățile de securitate regională și globală, inclusiv războiul declanșat de către Federația Rusă în Ucraina.
4. Stat digital funcțional, inteligent și invizibil. Obiectivul urmărește scopul ca toate soluțiile care pot fi digitalizate, trebuie digitalizate, pentru a evita operațiuni repetitive, a reutiliza informațiile disponibile deja în registrele de stat, a limita la maximum interferența și factorul uman peste tot unde este posibil, ele consumând foarte multe resurse umane, de timp, financiare si care servesc drept bază pentru multă birocrație, decizii aleatorii sau sunt supuse riscurilor de corupție. Datele sunt cele care trebuie puse în mișcare, nu cetățenii să fie forțați să circule între diverse instituții. Sistemele eficiente de transformare digitală sunt extrem de eficiente, exacte, funcționează 24/7, nu iau decizii aleatorii, rapide și exclud factorii de corupție.
5.Un stat digital interconectat, cu o imagine de stat digital funcțional pe arena regională și globală. Obiectivul scoate în evidență necesitatea creării spațiilor digitale comune (în mod special, în cadrul Uniunii Europene și a comunităților care împărtășesc aceleași valori, dar și promovarea sectorului privat național drept un partener credibil în afara țării). Sectorul TIC deja devine unul dominant pentru economia Republicii Moldova și acest potențial enorm trebuie valorificat plenar și monetizat activ pe piețele externe, inclusiv cu susținerea statului. Moldova trebuie să devină parte a celor mai progresiste rețele globale în domeniul TIC, dar și a diverselor forme de cooperare internațională în domeniul digital și de securitate cibernetică.
6.Economie digitală. Este evident deja că nu mai putem vorbi pur și simplu de economie, ci de economie digitală, în toate ramurile. Este strict necesară valorificarea tuturor oportunităților digitale existente, dinamizarea volumului plăților electronice (sub 10% în acest moment) și a comerțului online, adoptarea unor măsuri clare de reducere a deficitului evident de competență digitală în sectoarele economiei, adoptarea soluțiilor digitale în toate tipurile de întreprinderi, inclusiv a proceselor interne și a caracterului serviciilor prestate. Este imperios necesară atragerea în Republica Moldova a actorilor digitali globali și regionali, prin crearea condițiilor corespunzătoare activității lor.
Conceptul strategiei mai propune analiza și evidențierea a două aspecte extrem de importante pentru succesul implementării documentului: (1) structura și modalitatea de coordonare a efortului de transformare digitală și (2) diviziunea responsabilităților și perspectiva financiară a acestui efort. Este absolut clar că fără stabilirea acestor aspecte importante, există riscuri ca responsabilitatea pentru implementarea strategiei să fie pasată, ce contravine prin definiție abordării „întreaga societate”.
Având în considerare importanța majoră a documentului, experții IPRE vor continua monitorizarea procesului de dezvoltare a Strategiei de Transformare Digitală 2023-2030, inclusiv prin organizarea unei serii de evenimente tematice cu participarea reprezentanților autorităților responsabile, dar și a experților independenți, începând cu luna septembrie 2022.
–
Victor Guzun este expert în domeniul politicilor de digitalizare în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
–
Acest Comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO.md, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin autorilor.
- Parlicov s-a întâlnit cu șeful Gazprom. Despre ce au discutat
- Republica Moldova va introduce gradual obligația de stocare a produselor petroliere
- Contrabandă cu 100 de tone de alcool etilic. Grupare deconspirată
- Nicolae Ciucă a demisionat de la PNL: „Am înțeles ce ați dorit să ne transmiteți”
- Transnistrenii își iau 9 zile de vacanță de iarnă
