Abuzul de alimente ultraprocesate creşte riscul de boli cardiovasculare şi de deces, sugerează două studii europene efectuate în rândul a peste 120.000 de persoane şi publicate joi, relatează AFP.
Noile studii, care deşi nu demonstrează o legătură de cauzalitate directă, întăresc argumentele studiilor anterioare care fac legătura dintre alimentele ultraprocesate şi un risc crescut de obezitate, hipertensiune arterială şi chiar cancere, potrivit Agerpres.
Alimentele sunt considerate ultraprocesate atunci când au fost produse prin procese industriale multiple (ulei hidrogenat, amidon modificat etc.) şi conţin numeroase ingrediente, în special aditivi.
O mâncare deja pregătită, fără aditivi, congelată sau nu, nu face parte din hrana ultraprocesată. Însă, cele mai multe semipreparate, sucurile cu zahăr sau îndulcitori, burgerii vegetali cu aditivi, cârnaţii, supele la plic şi snacks-urile fac în general parte din categoria alimentelor ultraprocesate. Ele au în general o cantitate mai mare de sare, grăsimi saturate, zahăr şi sunt sărace în vitamine şi fibre, potrivit cercetătorilor. La acestea se adaugă contaminanţii din ambalaje şi recipientele din plastic.
Acest tip de alimente reprezintă peste jumătate din aportul de energie în multe ţări occidentale, potrivit Inserm.
Rezultatele celor două studii, efectuate în rândul a peste o sută de mii de adulţi din Franţa şi aproape douăzeci de mii de absolvenţi universitari din Spania, au apărut în British Medical Journal (BMJ).
La noul studiu francez al Inserm, condus de dr. Mathilde Touvier, denumit NutriNet-Santé, au participat peste de 100.000 de persoane. Persoanele participante au fost monitorizate între 2009 şi 2018, pe o perioadă de maxim şase ani. Studiul a evaluat consumul a 3.300 de alimente şi băuturi, clasificate după gradul lor de procesare industrială.
Consumul de alimente ultraprocesate a fost asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare (1.409 de cazuri în rândul a 105.159 de participanţi), în special boli coronariene (665 cazuri) şi boli cerebrovasculare (829 cazuri).
O creştere cu 10 puncte procentuale a alimentelor ultraprocesate în alimente – de exemplu, de la 15% la 25% – este asociată cu o creştere de 12% a riscului de boli cardiovasculare (13% pentru bolile coronariene şi 11% pentru accident vascular cerebral şi forma lor tranzitorie).
„Studiul singur nu conduce la concluzia că există o relaţie cauză-efect, însă asocierea dintre alimentele ultra-procesate şi riscul bolilor cardiovasculare este statistic semnificativă, luând în considerare celelalte caracteristici ale participanţilor (consumul de tutun, alcool, nivelul de activitate fizică, statutul socio-economic, vârsta, sexul, greutatea etc.)”, a declarat Mathilde Touvier.
Cel de-al doilea studiu realizat de Maira Bes-Rastrollo (Universitatea din Navarra, Pamplona, Spania) şi colegii ei evaluează posibilele asocieri între consumul alimentelor ultraprocesate şi riscul de deces din orice cauză. El a fost realizat în rândul a 19.899 de absolvenţi universitari spanioli (dintre care 12.133 sunt femei), cu o vârstă medie de 38 de ani.
De asemenea, produsele alimentare au fost grupate în funcţie de gradul de procesare, iar decesele au fost calculate pe o perioadă medie de 10 ani.
Conform acestui studiu, un consum mai mare de alimente ultraprocesate (mai mult de patru porţii pe zi) este asociat cu un risc crescut de mortalitate din orice cauză (62%) comparativ cu un consumul redus (mai puţin de două porţii pe zi).
Fiecare porţie zilnică suplimentară de alimente ultraprocesate a crescut riscul de mortalitate cu 18%.
