Strategia națională de apărare și Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei pentru anii 2018-2021 au fost adoptate în ședința Parlamentului de joi, 19 iulie. Deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor au criticat proiectul, menționând că acesta nu corespunde scopurilor declarate, este unul neprofesionist și are scopul unei provocări politice, transmite IPN.
Ministrul apărării, Eugeniu Sturza, a declarat că elaborarea Strategiei naționale de apărare este o măsură ce reflectă în primul rând efortul de adaptare strategică a Republicii Moldova la provocările mediului de securitate regional și internațional. Potrivit ministrului, Strategia este documentul de politici care stabilește modalitatea de realizare a funcțiilor instituțiilor statului în scopul asigurării apărării naționale. Documentul presupune consolidarea, dezvoltarea și modernizarea sistemului național de apărare în corespundere cu interesele naționale. Totodată, Strategia definește contextul strategic al mediului de securitate, oferă o descriere a situației curente cu identificarea riscurilor și a amenințărilor pe dimensiunea de apărare și expune în viziune strategică obiectivele politice de apărare, căile și resursele necesare pentru realizarea acestora.
Eugeniu Sturza a mai spus că procesul de elaborare a Strategiei s-a bazat pe o abordare participativă, fiind implicați toți actorii naționali vizați direct sau tangențial de reforma sistemului național de apărare. În baza decretului președintelui din mai 2016 a fost constituită comisia pentru elaborarea Strategiei, care la rândul său a creat un grup de lucru interdepartamental, format din reprezentanții a 23 de instituții cu atribuții în domeniul apărării. Printre acestea se numără Consiliul Suprem de securitate, Parlamentul, Guvernul, autoritățile publice centrale, locale, societatea civilă, dar și mediul academic.
Strategia va fi implementată etapizat, în raport cu alocările bugetare. În prima etapă se va urmări consolidarea, menținerea și asigurarea parametrilor de funcționare a sistemului național de apărare actual și identificarea potențialului de dezvoltare sau modernizare, concomitent cu punerea în aplicare a măsurilor care nu presupun alocări bugetare suplimentare. Etapa a doua a implementării va avea drept obiectiv dezvoltarea și modernizarea sistemului național de apărare pe coordonatele stabilite în document.
În Strategie este menționat că statutul de neutralitate permanentă al Republicii Moldova presupune renunțarea necondiționată la participarea la conflicte armate, iar în timp de pace – construirea unor relații de bună vecinătate cu toți partenerii internaționali, bazate pe respect reciproc și consens. De asemenea, se menționează că deteriorarea relațiilor dintre Federația Rusă și Occident creează o stare de instabilitate, care generează sau favorizează proliferarea noilor riscuri și amenințări în regiune.
„În aceste condiții, Republica Moldova apreciază experiența de colaborare dintre Uniunea Europeană, Federația Rusă și Statele Unite pe marginea problematicii ce ține de reglementarea transnistreană. În contextul dat, urmare a unor progrese înregistrate în reglementarea diferendului transnistrean, apare perspectiva reală de transformare a prezentei forțe de pacificare de pe Nistru într-o misiune civilă sub mandat internațional. În același timp, Republica Moldova va continua să mențină cu Federația Rusă un dialog deschis și transparent, întru identificarea unor soluții în vederea retragerii Grupului Operativ al Trupelor Ruse și distrugerii sau evacuării stocului de muniții depozitat pe teritoriul Republicii Moldova. Acest fapt va contribui la întărirea și recunoașterea internațională a statutului de neutralitate al Republicii Moldova”, se mai spune în proiectul Strategiei.
În luarea sa de cuvânt, deputatul Partidului Socialiștilor, Ghenadi Mitriuc, a declarat că proiectul Strategiei nu corespunde cu scopurile declarate, este unul irealist și fără conținut. Potrivit parlamentarului, este vorba despre o nouă declarație a majorității parlamentare, care își prezintă poziția anti-rusească. Mai mult, spune deputatul, acest proiect este adoptat cu încălcarea cerințelor conceptuale din legislația cu privire la apărare. Ghenadi Mitriuc a îndemnat la retragerea proiectului, calificându-l ca sperietoare, și la elaborarea unui proiect fără culori politice.
Liderul fracțiunii Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că punctul central în acest document este statutul de neutralitate al Republicii Moldova, consfințit în Constituția țării. Politicianul a mai spus că măsurile stipulate în acest document urmează să ducă doar la fortificarea acestui statut-cheie în această abordare strategică pentru țară.
Liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a propus ca în proiect să fie introdusă și noțiunea „demilitarizare”. Potrivit lui, reieșind din statutul de neutralitate al Republicii Moldova, trebuie de recurs mai departe la demilitarizarea țării. În opinia sa, în astfel de condiții va posibil mai simplu și mai rapid de soluționat problema transnistreană, întrucât această demilitarizare urmează să aibă loc pe ambele maluri ale Nistrului.
Monitorizarea procesului de implementare a Strategiei și progresele înregistrate urmează să fie asigurată de către Parlament, președintele țării și Guvern, prin implicarea Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Serviciului Consiliului Suprem de Securitate și a Cancelariei de Stat.
