Ajung alcoolici din cauza stresului, a sărăciei sau… din plăcere. Vorbim despre 1200 de  locuitori ai raionului Nisporeni, care cu greu renunţă  la patima  băutului. Medicii spun că  de la începutul anului şi până în prezent, au fost înregistraţi 50 de oameni care suferă de alcoolism, un număr mai mic cu 30,  faţă de perioada similară a anului trecut. Specialiştii explică această descreştere prin faptul că de la declanşarea pandemiei, oamenii nu au putut să ceară ajutorul specializat din cauza restricţiilor impuse ori chiar de teama coronavirusului.

Ion Crăciun, medic psihiatru-narcolog al spitalului raional Nisporeni:  “Dacă e să ne referim la total, pe care îi avem pe raion, cifra nu variază prea mult, de la an la an, adică în ultimii 2-3 ani, sunt în jur de 1200-1300 de pacienţi. Dar dacă să mergem pentru depistare, să facem o comparaţie faţă de anul trecut, clar că anul acesta s-a luat la evidenţă mai puţini. Pricina o ştiţi care a fost, adică, nu că nu se adresau, pur şi simplu au fost careva restricţii. Veneau doar persoanele de urgenţă. Persoanele care în urma stopării consumului de alcool fac sevraj sau fac chiar o psihoză, ăştia erau primiţi de urgenţă. Dacă anul trecut, în primele 6 luni au fost peste 80 de pacienţi, acum avem 50, adică este o mică scădere, dar asta este, din motiv, că oamenii se tem să se prezinte în perioada  dată.”

1200 de locuitori ai raionului Nisporeni suferă de alcoolism

Medicii spun că, de cele mai multe ori, bolnavii de alcoolism se adresează prea târziu la specialişti. Astfel, această patimă  provoacă şi anumite  afecţiuni.

Ion Crăciun, medic psihiatru-narcolog al spitalului raional Nisporeni:  “În urma consumului de alcool, pot apărea mai multe complicaţii care pe parcurs vine chiar boala. Ele se clasifică în trei feluri: afectarea  sistemului nervos central. Aici, ca de obicei, cea mai gravă boală este epilepsia ori sindromul convulsiv.  Altă  problemă ar fi: afectarea sistemului nervos periferic, adică aici se afectează mâinile, picioarele.  Ei nu se pot deplasa, ei mai târziu pot să primească o grupă de dizabilitate, el trebuie să stea culcat, nu poate să se deplaseze.  A treia: se afectează organele interne. Cel mai des, se afectează ficatul. Atunci apare ca de obicei hepatita, provocată de alcool, hepatita etilică, toxică, care duce la ciroză  şi în final asţâd, o boală gravă, care deja merge tot la grupa de invaliditate şi îi dificil de făcut un tratament antialcool, fiindcă ficatul deja nu mai funcţionează.”

Bărbatul din imagini s-a adresat la medic pentru a solicita tratament împotriva alcoolismului. Însă, acesta a refuzat să discute cu echipa noastră de filmare.

 “Eu dacă am zis nu, apoi e nu şi gata. Eu nu sunt la grădiniţă. V-am spus nu, înseamnă că e nu.

• De unde sunteţi dvs?
• Din America. Daţi-mi pace că mai bine o să fie.”
  

Medicii atrag atenţia că de la un pahar de tărie luat pentru a uita de griji şi probleme și până la alcoolism este doar un pas. În lupta cu acest viciu, trebuie de exclus cauzele, nu numai consecinţele. Alcoolismul poate aparea în rezultatul problemelor personale nerezolvate, dar şi al stresului.

Ion Crăciun, medic psihiatru-narcolog al spitalului raional Nisporeni:  “Clar că stresul îl agravează. Dacă după studii, o persoană sănătoasă, dacă ar cosuma alcool, merge vorba de bărbaţi, el poate să devină dependent după 20-25 de ani de abuz. Atunci el poate să devină bolnav. La femei, de exemplu poate să reziste 7-8 ani, pe când copiii, dacă luăm de la 18 ani în jos, cu cât mai  devreme consumă alcool, cu atât mai repede, ei pot timp de un an de zile să devină dependent, adică vârsta contează, genul persoanei contează şi dacă este o traumă sau un stres, îi face ca ei să devină alcoolici nu după 20 de ani, dar după 3-10 ani sau încă şi mai repede.”

În Moldova se consumă 15,2 litri de alcool pur pe cap de locuitor.

La rândul lor, locuitorii raionului Nisporeni consideră că moldovenii ajung în patima băuturii din cauza că nu au un post de muncă bine plătit, iar grijile  multe, îi fac să-şi înece amarul în pahar.

“Nu sunt încadraţi în câmpul muncii mulţi, pentru că situaţia economică e defavorizată la noi în ţară.  Mulţi bărbaţi rămân singuri fără soţii, deoarece ele pleacă peste hotare. Acestea sunt cele mai actuale cauze.Cred că în mare măsură guvernarea ar trebui să se implice să rezolve toate problemele sociale.”

„Beau pentru că nu sunt posturi de muncă, nu sunt angajaţi în câmpul muncii şi de aceea bea omul ca să-i treacă amarul şi scârba. Se vede cum în fiecare zi, se duc la crâşme,  cu berea în mâini. Ar trebui o lege scoasă ca în alte ţări. După ora 22:00 să fie interzisă comercializarea băuturilor alcoolice, iar la minori să nu li se vândă. Însă la noi barurile sunt deschise până dimineaţă. Chiar şi tineretul nu are ocupaţii şi se duc în baruri, beau, chefuiesc până dimineaţă. Iar înspre dimineaţă apar alte idei, se duc şi sparg magazine, fură şi totul se ia de la alcool şi băutură.”

 „Pentru că nu au ocupaţie, nu sunt locuri de muncă. Asta e problema. Dacă nu au unde munci se apucă de băut.  Mai ales cu pandemia asta, ei cred că dacă o să servească băuturi alcoolice, nu o să-i ia, şi se adaugă la toate acestea. Omul se gândeşte că aşa o să uite de amărăciunea asta în care trăieşte în ziua de azi, de chinul acesta că ei se gândesc că nu ştiu mâine ce va fi şi: „hai azi să trăim, că mâine vom vedea ce va fi”. Asta e treaba.” 

„Când s-au separat republicile de la Uniunea Sovietică, lumea s-a apucat de băut foarte mult. Înainte nu serveau aşa, pentru că toţi aveau un loc de muncă.  Sunt foarte mulţi care se apucă de băut şi se despărţesc familie şi asta e foarte trist pentru ţara noastră. Îmi pare foarte rău pentru aceasta. Chiar şi eu plec peste hotare şi când vin acasă, vă spun sincer că îmi vine să plâng pentru poporul meu.  Chiar de dimineaţă îi vezi cu berea, cu un pahar de vin şi eu nu sunt de acord cu aşa ceva.” 

30 la sută dintre pacienții care primesc lecuire, reușesc să renunțe la alcool

Totuşi, la Nisporeni, în ultimii ani  tot mai mulţi oameni, care nu-și pot controla pasiunea pentru pahar, solicită tratament. Însă, statisticile arată că doar 30 la sută dintre pacienții care primesc lecuire, reușesc să renunțe la alcool.

Ion Crăciun, medic psihiatru-narcolog al spitalului raional Nisporeni:  “În general, în ultimii 7-8 ani, în depistarea bolnavilor cu alcoolism, se vede o mărire a persoanelor care se adresează de sine stătător ori cu ajutorul unei rude. Aceste persoane primesc tratament la voia lor, adică nu se impune. Ei pot să aleagă tratamentul care îl doresc: acasă, în spital ori în secţie specializată la Chişinău. Tratamentul diferă de la caz la caz. În urgenţă tratamentul se face injectabil, aici trebuie numaidecât injecţii, picurători, dezintoxicanţi, ca să-l readucem, să-l ajutăm să poată scăpa de starea de abstinenţă. Este tratament de sensibilitate, adică împotriva alcoolismului. Acesta este un tratament de lungă durată, la care persoanele li se dă tratament acasă, sub supravegherea rudelor, atunci se dă pastilat. Aici, clar că noi nu ştim ce fac ei acasă.”

Conform estimărilor specialiştilor din domeniu, în Moldova se consumă 15,2 litri de alcool pur pe cap de locuitor, iar alcoolismul este considerat boala modului de trai. În prezent, în  ţara noastră circa 48 de mii de  persoane suferă de alcoolism cronic. Specialiştii recunosc, însă, că numărul real este mult mai mare. Potrivit datelor oficiale, un sfert dintre alcoolici sunt femei.