Cu bune, cu rele, anul 2017 ajunge la final și este momentul potrivit să facem totalurile. Cu această ocazie, IPN a adunat prin lume gânduri bune, de această dată doar bune, de la cei care iau decizii și de la cei pentru care se iau decizii. Ce a adus bun anul 2017? La această întrebare i-am provocat să răspundă pe cei care au acceptat să ne fie alături în dorința noastră de a găsi ceea ce este bun în lucrurile care ne înconjoară și în evenimentele care ne marchează. Chiar dacă de mai multe ori nu toate merg așa cum ne-am dori, câștigă omul și câștigă societatea care are capacitatea să vadă și în probleme, și în lucruri mai rele, o oportunitate în plus de implicare pentru a schimba lucrurile în bine. Pentru fiecare dintre subiectele abordate venim cu mai multe clasamente care reflectă poziția celor care le-au întocmit. Mai jos vedeți ce a adus bun 2017 în domeniul integrării europene.
–
Clasamentul Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”:
1. Condiționarea asistenței macrofinanciare
„Uniunea Europeană, oricum, va acorda Republicii Moldova cele o sută de milioane de euro, dar măcar va insista pe implementarea unor reforme absolut necesare”.
2. Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles
„Au fost stabilite foarte clar cele patru domenii majore de cooperare cu țările PaE. Au fost stabilite cele 20 de obiective ce urmează a fi atinse până în anul 2020”.
3. Dezbaterile din Parlamentul European privind situația din Republica Moldova
„Cetățenii Republicii Moldova au putut vedea cum judecă parlamentarii europeni despre țara noastră și cât mai avem de făcut pentru a ne apropia de UE”.
4. Vizita comisarului european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn la Chișinău
„Această vizită a pus capăt speculațiilor politicienilor despre depunerea rapidă a cererii de aderarea la UE”.
5. Declarația lui Traian Băsescu despre faptul că integrarea europeană a Republicii Moldova e o minciună
„Înlocuirea integrării europene cu re-unirea Republicii Moldova cu România dă de gândit cetățenilor. Ei trebuie să discearnă acum adevărul de minciună. De fapt, există probabilitatea ca ambele integrări să devină adevăruri sau, deopotrivă, minciuni. Totul depinde de cetățeni și câte ceva depinde de liderii politici”.
Clasamentul Centrului Independent Expert-Grup:
1. Introducerea criteriilor politice în acordarea asistenței macro-financiare
„Pentru prima dată în istoria relațiilor Moldova-UE, oferirea asistenței macro-financiare va depinde de gradul de respectare a instituțiilor democratice de către guvernare. Aceasta creează presiune adițională asupra guvernării de avansa reformele în domeniul justiției sau mass-media, însă nu garantează renunțarea guvernării la sistemul votului mixt, adoptat în primăvara lui 2017”.
2. Activizarea pragmatismului UE față de Moldova datorită angajării mai mari a societății civile în procesul de monitorizare a reformelor
„Deși influența sectorului asociativ asupra agendei bilaterale UE-Moldova este încă modestă, rolul acesteia a sporit simțitor pe parcursul lui 2017. Aceasta este implicată tot mai des în evaluarea calității reformelor și formularea recomandărilor pentru ameliorarea politicilor publice. Anume datorită dialogului mai activ între actorii civici din Moldova și Bruxelles, s-au intensificat măsurile de discreditare aplicate de către mediile apropiate de guvernare”.
3. Identificarea resurselor financiare pentru construcția interconectărilor cu sistemul energetic European via România
„Autoritățile de la Chișinău au primit de la băncile europene (BERD, BEI) un împrumut de 92 de milioane de euro pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău. Totodată, a fost lansată inițiativa de a contracta 80 de milioane de euro de la BEI pentru interconectarea rețelelor de energie electrică: Isaccea-Vulcănești-Chișinău. Cu toate acestea, conectarea cu România va avea un impact minor asupra securității furnizării cu gaze naturale dacă nu va fi realizată în timp oportun separarea producătorului de furnizor, iar legislația secundară nu va garanta în mod efectiv accesul părților terțe la conductele de distribuție”.
4. Păstrarea unui ritm pozitiv în relațiilor comerciale cu UE
„În continuare, comerțul cu UE cuprinde peste 60% din volum total de exporturi moldovenești. Deși au crescut exporturile de produse agro-alimentare, iar cotele de export la mai multe categorii de produse au fost depășite (grâu, cereale prelucrate), livrările de produse de origine animalieră se oprește la aceeași miere de albine, praf de ouă și caviar. Această categorie de produse se mai află într-un „cerc vicios” din cauza deficiențelor structurale legate de necorespunderea producției cu standardele de siguranță alimentară cerute de UE”.
5. Prelungirea Misiunii EUBAM de asistență la frontiera moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean, până în noiembrie 2020
„Mandatul Misiunii rămâne în linii mari neschimbat, în continuare punându-se accentul pe evaluarea și consilierea în vederea îmbunătății procedurilor vamale și de control la frontieră. De asemenea, EUBAM își menține interesul pentru sprijinirea eforturilor de soluționare a conflictului transnistrean, inclusiv în asistarea transpunerii elementelor DCFTA în regiune. Misiunea este continuată pentru încă doi ani, perioadă în care va fi condusă de un bun cunoscător al realităților moldovenești, Slawomir Pichor, care activează EUBAM începând cu 2008”.
Clasamentul Guvernului:
1. Redobândirea încrederii instituțiilor europene față de reformele promovate de Guvern
„Pe 31 martie 2017, la Bruxelles, a avut loc cea de-a treia reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, în cadrul căreia Guvernul a reafirmat angajamentul ferm privind implementarea deplină a Acordului de Asociere Republica Moldova-UE și importanța parteneriatului Uniunea Europeană – Republica Moldova. De asemenea, în timpul reuniunii, oficialii europeni au declarat că susțin implementarea reformelor lansate de Guvernul Republicii Moldova privind îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor. Redobândirea încrederii partenerilor europeni față de autoritățile Republicii Moldova a fost o realizare importantă și s-a datorat eforturilor depuse pe parcursul anului 2016 pentru recuperarea restanțelor acumulate în implementarea Acordului de Asociere cu UE, inclusiv prin implementarea Foilor de parcurs, dar și promovării reformelor de modernizare a țării. Guvernul a demonstrat soliditatea angajamentului său pro-european și capacitatea a de livra reformele agreate cu partenerii europeni”.
2. Aprobarea Agendei de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2017-2019
„Agenda de Asociere este un document comun care detaliază activitatea de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. În acest sens, la data de 19 august 2017, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a fost publicată noua Agenda de Asociere, care definește domeniile prioritare de implementare a prevederilor Acordului de Asociere pentru perioada 2017-2019. Alături de instituțiile europene, Guvernul a elaborat un plan care va permite intensificarea procesului de integrare europeană și transferul mai rapid al apropierii de Europa către cetățeni”.
3. Semnarea pachetului de documente privind acordarea asistenței macrofinanciare
„Pachetul de documente privind acordarea asistenței macrofinanciare de o sută de milioane de euro Republicii Moldova a fost semnat la Bruxelles în 23 noiembrie 2017. Țara noastră va primi din partea Uniunii Europene 40 de milioane de euro sub formă de grant și 60 de milioane de euro sub formă de împrumut începând cu anul următor. Resursele financiare vor fi acordate în trei tranșe, în măsura realizării celor 28 de condiționalități convenite. Acești bani vor contribui la dezvoltarea și modernizarea Moldovei, la mai multe investiții și la crearea de locuri de muncă. În plus, este important semnalul de încredere pe care UE îl dă investitorilor străini, care au toate motivele să vină în țara noastră”.
4. Acordarea suportului bugetar de 36,5 milioane de euro pentru cinci programe
„Pe 21 decembrie 2017, Uniunea Europeană a aprobat acordarea Republicii Moldova a suportului bugetar direct în valoare de 36,3 milioane de euro pentru cinci programe evaluate. Acestea sunt: implementarea acordului DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător) între UE și Republica Moldova; reforma Poliției; reformele Politicii Finanțelor Publice; implementarea Liberalizării Regimului de Vize cu Europa; dezvoltarea rurală și a agriculturii în Republica Moldova. Sunt reforme care vor însemna servicii publice mai eficiente și mai moderne pentru populație”.
5. Summitul Parteneriatului Estic
„Summitul Parteneriatului Estic s-a desfășurat pe 24 noiembrie la Bruxelles. În cadrul reuniunii au fost trecute în revistă progresele înregistrate de statele incluse în PaE și trasate perspectivele de colaborare pentru perioada următoare. Declarația finală a Summitului recunoaște aspirațiile europene ale Republicii Moldova și conține semnale încurajatoare pe mai multe aspecte importante pentru țara noastră, cum ar fi: integrarea în coridoarele de transport europene, rețeaua TEN-T, reducerea tarifelor de roaming sau asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Moldova va primi și mai mult sprijin din partea partenerilor europeni, pentru a reduce cât mai repede decalajele care ne separă de Europa”.
