Clinchet de clopoţei şi urături au răsunat în toată ţara în ajunul Sf. Vasile cel Mare. Cete întregi de urători au umblat din casă în casă pentru a le ura gospodarilor un an bogat și prosper. Tadiţiile şi obiceiurile de Anul Nou pe stil vechi sunt respectate şi la Nisporeni. Familia Batoc din sectorul Ciurleasa din oraşul Nisporeni a deschis larg poarta pentru a primi urătorii.
“Pluguşorul se porneşte, Şi începe a ura,
Pe la case a colinda, Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are, semne bune de belşug,
Scoateţi brazda de sub plug! Mânaţi măi! HĂI! HĂI!”
“Scoateţi babă colacul, că vă rupe boii pragul!”
Pentru urăturile frumoase, gazdele i-au răsplătit pe oaspeți cu dulciuri și bani.
“Măi, măi ce băieţei frumuşei. Serviţi dulciuri de aici. La anul tot să veniţi. Să nu uitaţi tradiţiile moldovneşti. Vă mulţumim frumos pentru urătură!
Urătorii spun că merg din casă în casă pentru a păstra aceste tradiții.
“Am colindat circa 30 de gospodării, iar toţi oamenii erau cu sufletul bun şi cu tradiţii. Ce le doreşti gospodarilor prin urăturile tale? – Le doresc un an nou fericit, plin de bucurie şi fericire şi cât mai multe roade.”
“Mie îmi place când vin şi ur şi fac bucurie oamenilor. Clopoţelul acesta semnifică bucuria mea şi a oamenilor.”
“Îmi place la această tradiţie că oamenii sunt foarte bucuroşi să primească copiii. Gospodarii îmi dau covrigi, fructe şi dulciuri. Le urez sănătate, noroc şi bucurie.”
Gazdele susţin că aşteaptă în fiecare an în ajunul Sfântului Vasile urătorii şi păstrează cu sfinţenie aceste obiceiuri.
ELENA BATOC, LOCUITOARE A ORAŞULUI NISPORENI: “Mie îmi plac aceste tradiţii. Mai vine căte un sărman şi îi dăm şi lui. Trebuie să ne împărţim şi cu cel sărac numaidecât. Asta e credinţa noastră că fără fapte nici nu e credinţă. Degeaba ne numim creştini dacă noi nu miluim pe altul şi nu împărţim cu altul bucăţica.”
În familia Batoc este dublă sărbătoare. De Sfântul Vasile cel Mare, gospodarul îşi sărbătoreşte ziua de naştere şi hramul casei.
VASILE BATOC, LOCUITOR AL ORAŞULUI NISPORENI: “Îmi pare rău că înainte erau oamenii mai agitaţi în această zi, băieţii se pregăteau cu o lună înainte, era buhai, dar acum nu e aşa cum era atunci. Motivul este, cred că au plecat mulţi din ţară, tot tineretul. Ne adunam 5-6 băieţi, uneori şi mai mulţi, apoi făceam jocul în sat. Banii care se strângeau de Sfântul Vasile, noi cumpăram muzica din alte sate. Ne-am pregătit aşa ca toată lumea. Avem pentru masa de sărbătoare de toate.”
Iar gospodina susţine că pregăteşte în această zi fel de fel de bunătăţi pentru a întâmpina oaspeţii.
ELENA BATOC, LOCUITOARE A ORAŞULUI NISPORENI: “Ne pregătim, pentru că e hramul casei noastre şi soţul e născut în această zi şi noi ne pregătim. Tot felul de bucate, care se fac la moldoveni: sarmale, răcituri, piftie, un frigărui vom face afară, salate diferite, dulciuri, fructe multe. Aşteptăm oaspeţii, avem mulţi fini de cununie, toţi vin. Mulţumim Domnului de ce este, să nu ne plângem.”
În data de 14 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc una dintre cele mai mari sărbători de la începutul anului, Sfântul Vasile cel Mare. El a fost unul dintre cei mai importanți preoți ai bisericii ortodoxe și cel mai mare teolog creștin. Potrivit tradiției, în această zi se sărbătorește anul nou pe stil vechi. Oamenii obișnuiesc să meargă cu Sorcova sau cu semănatul şi le aduc urări de bine gospodarilor.
Sfântul Vasile este unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele. Datorită acțiunilor sale de binefacere, Sfântul Vasile a fost numit și ocrotitorul săracilor. Potrivit datelor statistice, în Moldova peste 69 de mii de bărbaţi poartă numele Vasile și circa șase mii de femei se numesc Vasilisa, sau Vasilița.