O plantație de goji gestionată corect aduce profituri ridicate pe termen lung și nu presupune costuri ridicate, spun cei care au investit în această cultură în țara noastră. Pentru că există un interes crescut din partea publicului larg pentru produsele naturale sau bio, cultivarea arbuștilor fructiferi de goji în sistem ecologic, promite profituri substanțiale și multiple oportunități de dezvoltare.
Plantația de goji, model de afacere ce poate fi implementat oriunde în Moldova
Elena Vetrici, o antreprenoare din satul Chirileni, raionul Ungheni este un exemplu demn de urmat. Aceasta a investit într-o plantație de goji în jur 80.000 euro și a luat-o de la zero, fără prea multă experiență.
Producţie de 5-6 tone/ha
Povestea plantației de la Chirileni, raionul Ungheni a început în urmă cu 5 ani, antreprenoarea a decis să investească într-un proiect de înființare a unei plantații de goji pe o suprafață 6 hectare.
„Am văzut că este mai profitabil, ca plantaţia de căpşun sau de zmeură şi, la moment, suntem axaţi, mai mult, pe producerea de goji. Suntem unica pepenieră autorizată în Moldova, a soiului care l-am denumit “Miracol”. Avem un hectar de pepenieră autorizată şi 6 hectare de goji, care deja sunt în rod, sunt în diferiţi ani de plantare, dar toţi sunt în rod. Mergem mai mult pe goji, pentru că, din ceea ce m-am ocupat până la moment, este cel mai profitabil.” a menționat Elena Vetrici, antreprenoare.
Lycium Barbarum – cel mai productibil soi, cu fructe dulci şi puțin amărui
Antreprenoarea consideră cultura de goji ca un model de afacere ce poate fi implementat oriunde în țară cu rezultate peste așteptări dacă este administrată corect. Pasionată de agricultură, Elena Vetrici a ajuns să transforme cultivarea fructelor goji într-o adevărată afacere.
Tehnologia de cultivarea a fructelor de goji se face manual, iar soiul pe care antreprenoarea a mizat a fost Lycium Barbarum.
„La plantaţia de goji, nu se cere atâta muncă manuală. Practic, se vede venit şi la plantaţiile de căpşun, şi la plantaţiile de goji, dar spre sfârşitul anului, când se face bilanţul dintre cheltuieli şi venit, oricum plantaţia de goji este mai profitabilă ca plantaţia de căpşuni. Munca în camp, nu se începe primăvara, se începe în timpul iernii, când planta este în repaos, când se face curăţirea în uscat. Primăvara planta se leagă. Are, neapărat, nevoie de suport. De aceea am pus suport, se leagă şi atât. Noi am semănat iarbă, ca să ne fie mai uşor, să nu prăşim anual, dar anul acesta, cu seceta, a fost o perioadă de stagnare a plantei. Am decis că o să scoatem iarba.” a mai adăugat Elena Vetrici.
Cultura Goji este considerată rentabilă datorită valorii deosebite a fructelor, frunzelor, dar și a arbuștilor. Fructele de goji sunt cunoscute pentru beneficiile extraordinare asupra sănătății, dar și pentru conținutul de vitamine și elemente chimice, unele dintre care nu se regăsesc în alte pomușoare – cum ar fi – Germaniu.
Îngrijirea plantației de goji
Fructele de goji pot fi recoltate eșalonat, adică începând cu luna iulie și până la primele înghețuri. Dintre cele mai importante lucrări care trebuie realizate sunt înlăturarea lăstarilor, care se efectuează de mai multe ori pe parcursul unui sezon.
În mare parte pomușoarele sunt consumate în stare proaspătă, dar se pot usca, totodată se folosesc la prepararea diferitor supe, dar și mai mult sunt utilizate în cofetării.
„Se prăşeşte manual, de stropit nu se stropeşte. Până vine culesul, la goji nu sunt, practic, alte lucrări. Când vine culesul, când începe să rodească deja, în august, atunci este cel mai mare lucru în plantaţi de goji, pentru că el se culege manual, fructele sunt mărunte şi, practic, luna august şi septembrie sunt cele mai încărcate luni. Vedeţi, şi acum, în noiembrie, sunt fructe, dar sunt mai puţine. Toamna se termină lucrul când culegem frunze, pentru că frunzele de la goji tot sunt consumate ca infuzie de ceai. Sunt benefice. Ele conţin Germaniu, care nu îl găsim în alte pomuşoare. Este numai în frunzele de goji şi în seminţele de struguri.” a spus antreprenoarea.
Printre cei ce apreciază munca excesivă a Elenei Vetrici, este şi Aneta Ganenco, preşedinta Asociaţiei Obşteşti “Pomuşoarele Moldovei”. Ea a apreciat mereu tacticile de lucru a acesteia, modalitatea de popularizare a fructelor de goji, dar şi aşezarea potrivită a plantaţiei. Potrivit acesteia, Elena Vetrici este cea care a inspirat mai multor agricultori această pasiune şi speră mult că antreprenoarea nu se va opri aici, dar va merge mai departe.
„Doamna Elena este una dintre cei, care, necătând faptul că e criză, nu e criză, e uşor, sau e greu, este cunoscut fructul ei sau este ceva nou pe piaţă, merge înainte, nu se opreşte. După faptul că a înfiinţat o plantaţie frumoasă de goji, continuă să popularizeze acest fruct în Moldova, propunând tot la mai mulţi consăteni, material săditor, răspândind această tehnologie în raion şi în sat şi totodată, mărind şi spectrul propriilor produse, începând cu fructe proaspete şi terminând cu acele deshidratate şi congelate.” susține Aneta Ganenco, președinta A.O. „Pomușoarele Moldovei”.
Acest tip de afacere este susţinut de majoritatea consultanţilor în agricultură. Ei văd în acest tip de afacere o latură prosperă a agriculturii din Republica Moldova şi îşi propun tot suportul, pentru a ajuta astfel de antreprenori.
„Este o afacere care merită atenţie şi care trebuie dezvoltată în regiunile noastre, deoarece condiţiile climaterice sunt benefice, sunt sisteme de irigare, sunt alte elemente din tehnologii, pe care le poţi aplica şi produce pomuşoare. În general, femeile antreprenoare este un contingent deosebit. Ele sunt cele care sunt cu iniţiativă, sunt cele care respectă tehnologiile, sunt cele, care în genere, le place să-şi dezvolte o asemenea afacere. Este o afacere nouă. Creşterea şi producerea pomuşoarelor, este o afacere nouă pe piaţa din Republica Moldova şi este foarte bun faptul că ea exportă.” a menționat Petru Ionel, consultant în agricultură.
Planuri de viitor
Pentru viitor antreprenoarea își dorește să dezvolte o afacere de succes, poate chiar să o extindă.
„Sfârşirea lucrului în câmp, îndeosebi la noi, se termină cu săpatul materialului săditor, fiindcă suntem o pepenieră autorizată, avem comenzi de material săditor. Undeva în jurul de 20 noiembrie se sfârşeşte lucrul în câmp. Avem repaos, decembrie şi ianuarie şi la începutul lui februarie începem, din nou, cu curăţitul în uscat.” a mai adăugat Elena Vetrici.
Cultivarea fructelor goji, este susţinută şi de ex-directorul şcolii profesionale din oraşul Nisporeni, care găzduieşte, de anul acesta, prima grupă pentru studierea culturilor bacifere, din care face parte şi planta goji. Acesta menţionază că este o latură agricolă profitabilă şi consideră curajoşi antreprenorii, care lansează o astfel de plantaţie.
„Este un produs, care la noi nu se regăseşte, care necesită nişte cunoştinţe speciale în domeniu, necesită cunoştinţe speciale de producere . Principalul, că sunt terenuri, care se pot ataşa sub această cultură. Sunt foarte mulţi! Cultura goji este atât de benefică organismului omului, dar cu atâta chibzuială trebuie să o cultivi şi atâta se cere. Este un om cu un curaj foarte mare. Am înţeles, că acum vrea să se mai ocupe şi cu alte culturi, care poate să le aducă în Moldova.” a spus Dumitru Lupei, ex-directorul școlii Profesionale din Nisporeni.
Plantarea se efectuează la început de primăvară, sau la final de toamnă. La 3 ani de la plantare, producția dintr-un singur hectar nu este de ignorat. Deși fructele se pliază pe felurite tipuri de sol, agricultorii trebuie să se asigure că PH-ul solului nu este mai mic de 6. PH-ul solului are un rol important în agricultură deoarece afectează absorția nutrienților, afectează activitatea microbiană și randamentul culturii.
Goji e într-adevăr un remediu pentru multe afecțiuni. Proprietățile sale au făcut ca acest fruct din China să se răspândească rapid în toate colțurile lumii. Dacă punem la socoteală și faptul că planta e relativ nepretențioasă atât timp cât beneficiază de lumină și apă, dar și faptul că un kilogram de goji poate fi vândut de producător cu până la 250 de lei, ne putem explica succesul pe care această cultură îl care printre fermierii moldoveni.
Afacerea cu goji este una de familie. În afara Elenei Vetrici de mare ajutor îi este soțul și copiii. Ei se ocupa de una din cele trei direcții pe care se dezvoltă businessul: pagina de website, unde sunt vândute produsele pe bază de goji.
Antreprenoarea spune că şi-a făcut un depozit pentru depozitarea fructelor de goji deoarece le exportă în Polonia şi în România, pentru procesare.
Cultura de goji n-are nevoie de multă apă
În privința rezistenței la condițiile climatice, Elena Vetrici spune că fructele goji nu sunt niște plante pretențioase.
Acum, când lucrările la plantație sunt pe sfârșite, Elena testează noile tehnologii de uscare. Folosește fructele pe care le-a depozitat. Recunoaște că nu i-a reușit din prima procedura, însă rezultatele sunt din ce în ce mai bune.
La ce sunt bune goji
Fructele, originare din China, sunt apreciate pentru conținutul crescut de antioxidanți, în special carotenoide, ceea ce le face foarte recomandate în reducerea riscului de orbire la bătrâni.
O a doua calitate recunoscută a fructelor goji este dată de conținutul mare de vitamina A, care protejează pielea. Goji curăță în profunzime porii, combat cu succes petele, acneea și ajută la vindecarea dermatitelor.
Elena este încrezătoare că inițiativele ei se vor bucura de susținere, așa cum s-a întâmplat și până acum. De fiecare dată, a fost ajutată de diverși experți pe care i-a convins că știe ce-și dorește să facă și, mai ales, știe cum să facă, având o idee clară de afaceri.
