Orice act al Curții Constituționale (hotărâre, aviz, decizie), pronunțat în legătură cu exercitarea unei competențe prevăzute expres în Constituție, se bucură de caracterul definitiv și inatacabil, prescris de articolul 140 din Constituție. Prin urmare, hotărârile Curții privind alegerea și destituirea din funcție a președintelui Curții Constituționale nu pot fi contestate în fața instanțelor judecătorești. Curtea Constituțională s-a pronunțat la acest subiect având la bază sesizările a patru deputați: Sergiu Litvinenco, Dinu Plîngău, Denis Ulanov și Serghei Sîrbu, transmite IPN.
Într-un briefing de presă, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a spus că judecătorii constituționali au notat că destituirea din funcție a președintelui Curții este încadrată în aceleași rigori pe care le presupune articolul din Constituție care stabilește că judecătorii Curții Constituționale își aleg președintele prin vot secret. „Competența Curții Constituționale de a alege sau destitui președintele Curții ține de autonomia sa funcțională, care decurge din garanțiile constituționale ale independenței acesteia. Alegerea președintelui Curții denotă caracterul suveran și autoritatea Curții Constituționale, iar relația dintre Curtea Constituțională și președintele ei au un caracter exclusiv de drept public constituțional”, a adăugat Domnica Manole.
Curtea a reținut că nicio altă autoritate a statului, inclusiv instanțele de judecată, nu pot substitui votului secret exprimat de judecătorii constituționali atunci când își aleg președintele. Mai mult, alegerea președintelui Curții se face de către judecători aflați în raporturi de egalitate unul față de altul, ei fiind independenți în exercitarea votului lor. Opțiunea absolut personală a judecătorilor constituționali exprimată prin vot secret în vederea exercitării unei competențe constituționale nu poate fi contestată.
Actele adoptate în cadrul competențelor constituționale exclusive ale Curții Constituționale nu pot fi supuse cenzurii nici sub aspectul constituționalității, nici în privința legalității, de nicio autoritate publică, fie ea și o instanță de judecată în procedura contenciosului administrativ. Constituția nu împuternicește alte autorități publice să examineze o hotărâre a Curții Constituționale și să o considere neconstituțională sau ilegală.
Domnica Manole precizează că, dacă s-ar accepta posibilitatea contestării în procedura contenciosului administrativ a actelor adoptate ca urmare a exercitării competenței Curții, prevăzute expres în Constituție, s-ar admite intervenția directă a puterii judecătorești în probleme ce vizează funcționalitatea Curții, aducându-se atingere principiilor supremației Constituției și separării puterilor în stat. Eventualul control judecătoresc al actelor instanței de jurisdicție constituțională ar submina rolul Curții Constituționale de gardian al Constituției și calitatea ei de organism independent, care se supune numai legii supreme – Constituției.
