Inflația este în creștere și necesită aplicarea unor măsuri de politică monetară restrictive, care vor permite crearea condițiilor pentru revenirea la echilibru și creșterea economică la nivelul potențial, dar și asigurarea stabilității monedei naționale. O spune guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, care a prezentat Raportul asupra inflației nr. 2, mai 2022. Valul de scumpiri internaționale la resurse energetice și la produse alimentare a avut un impact major asupra prețurilor din Republica Moldova. Guvernatorul a mai spus că inflația din Moldova este mai mare decât în alte țări din mai multe cauze, inclusiv ponderea mare a produselor alimentare din coșul de consum, economia mică și deschisă, dar și dezechilibrele din economie care se trag din trecut sub formă de tarife neajustate la timp, transmite IPN.
„În primul rând, toate economiile se confruntă cu inflație în creștere ca urmare a crizei pandemice și a războiului din țara vecină, Ucraina. Inflația crește chiar și în economiile avansate. Sunt tot mai puțini dintre cei care cred că inflația are un caracter tranzitoriu. Băncile centrale sunt puse în situația de a înăspri politica monetară. De rând cu celelalte bănci, Banca Națională a Moldovei prin restricționarea politicii monetare urmărește să atenueze efectele șocurilor inflaționiste și să asigure stabilitatea financiară”, a declarat Octavian Armașu într-o conferință de presă.
Octavian Armașu a menționat că în primul trimestru al anului curent rata anuală a inflației a continuat traiectoria ascendentă începută în anul 2021 cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat. Aceasta s-a majorat de la 13,9% în luna decembrie 2021 până la 22,2% în luna martie 2022. Ca rezultat, în trimestrul întâi, similar perioadei precedente, aceasta s-a plasat peste limita superioară a intervalului de 5% ±1,5 puncte procentuale. Totodată, rata medie anuală a inflației în trimestrul al IV-lea 2021 a constituit 19,1%, fiind cu 7,4 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent.
În perioada următoare, traiectoria ascendentă a ratei anuale a indicelui prețurilor de consum (IPC) va continua în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare și la alte materii prime pe piața regională. Un impact pronunțat asupra IPC urmează a fi determinat de reflectarea integrală a ajustărilor de tarife de către BNS în prima parte a anului 2022. Creșterea tarifelor la gaz, energia termică și energia electrică, continuarea majorării prețurilor de import la gaz, precum și eventualele majorări ale altor tarife vor determina presiuni de creștere a prețurilor asupra mai multor subcomponente din cadrul IPC.
La finele anului 2021 s-au acumulat devieri majore la mai multe categorii de prețuri reglementate atât la nivelul administrației publice centrale, cât și celei locale. Pe parcursul ultimilor 5-10 ani, serviciile respective au fost subvenționate direct sau indirect de bugetele locale, iar unii prestatori de servicii au acumulat devieri negative semnificative ca urmare a neajustării tarifelor la costuri. Aceste tensiuni inflaționiste se pot materializa în viitor și vor contribui la evoluția inflației atât prin efectul direct, precum și prin efecte secundare asupra altor mărfuri și servicii. Similar perioadelor precedente, dinamica ulterioară a IPC rămâne marcată de incertitudinea momentului și magnitudinii ajustării unor tarife în contextul majorării pronunțate a prețurilor la resursele energetice pe piața regională, dar și de impactul condițiilor meteorologice asupra prețurilor la produsele alimentare pe piața internă.
În trimestrul al II-lea 2022 rata inflației va continua să se plaseze peste limita superioară a intervalului de variație și va reveni în interval abia în ultimul trimestru de prognoză. Ritmul anual al inflației de bază va avea o tendință ascendentă până în trimestrul întâi al anului 2023, ulterior diminuându-se spre sfârșitul perioadei de prognoză. Ritmul anual al prețurilor reglementate va crește în primele două trimestre de prognoză și începând cu trimestrul al IV-lea se va diminua semnificativ spre sfârșitul perioadei de prognoză.
