Sătui de critici și condamnări pentru că se prezintă în număr mic la alegeri, tinerii își doresc să le fie înțelese motivele din spatele apatiei lor față de evenimentele politice din țară și arată cu degetul spre instituția școlii.
Responsabile de formarea competențelor civice și sociale sunt lecțiile de educație civică, spune Codul Educației. În ce măsură aceste ore dezvoltă conștiința politică și civică am discutat cu elevi, studenți, profesori și cu un expert în drepturile copilului.
„Din păcate, la școală nu ne învață despre noul sistem electoral, mixt”, „în Republica Moldova, cetățenii ar fi trebuit să fie obligați să voteze. Cel puțin pentru câțiva ani, pentru că asta le va dezvolta spiritul civic” – acestea sunt doar câteva opinii ale unor elevi din clasa a XII-a, Liceul Academic Român-Englez „Mircea Eliade”. Totuși, pentru a explica prezența redusă a tinerilor la vot, ei declară hotărâți că școala nu dezvoltă spiritul civic viitorului electorat.
„La istorie, noi nu învățăm absolut nimic despre alegeri, ci doar despre alegerile din Grecia Antică. Noi nici doctrinele politice nu le cunoaștem. În clasa a IX-a a fost ultima dată când am studiat doctrina socialistă și liberală”, povestește Maxim Roșca (18 ani), elev în clasa a XII-a. În acest sens, el blamează școala întrucât aceasta ar juca rolul cel mai important în educația și creșterea viitorilor cetățeni.
„Nu aș putea spune că la școală mi s-a format spiritul civic. A fost un factor care a contribuit. Dacă nu aș ști ce înseamnă socialism sau democrație, nu aș putea face o alegere corectă. Cam aici se limitează școala și tangențele dintre școală și spiritul civic”, a menționat Ionela Juncu.
Colega lor, Elena Triboi, completează ideea colegilor: „Din clasa noastră, doar o treime ar merge la vot. Da, este puțin, dar și mai puțini sunt cei deciși sau conștienți ce trebuie să voteze”.
„De mici îi învățăm că adulții decid”
O parte din dezamăgirea elevilor este legată și de părinți. Tinerii spun că atât timp cât depind financiar de familie, ei sunt influențați de părinți, care nu le oferă posibilitatea să decidă.
Această educație ar avea urmări grave, potrivit directorului Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, Iosif Moldovanu. „De mici îi învățăm că adulții decid, adulții fac. Adulții decid cele mai banale aspecte și mereu au considerat că ei cunosc cel mai bine de ce au nevoie tinerii sau copiii”. Expertul accentuează faptul că același comportament este observat și la profesori în multe etape ale vieții tinerilor.
Astfel, tinerii cresc obișnuiți cu gândul că cineva hotărăște pentru ei. De această părere este Iosif Moldovanu, care spune că observă acest lucru atunci când au loc alegerile. În opinia sa, tinerii nu văd sensul exprimării votului, participării, fiind siguri că oricum cineva ar decide în locul lor.
Mai mult, conștiința civică, politică, nu poate fi educată doar la un singur obiect, pentru că educația de a exprima, competența de a participa este o competență transversală și trans-disciplinară, conform expertului.
„Nu exprimăm o opinie doar la educația civică. Opinia critică trebuie să fie și la Limba română, și la Matematică, și la Geografie, și la Limba franceză, și la educația fizică. Dar elevilor li se spune: „Voi lăsați opinia voastră, la civică o s-o spuneți. Aici eu sunt cu opinia!” Ceea ce, iarăși, contravine conceptului de participare și dreptul la participare. Convenția și legea moldovenească spune clar: copilul trebuie să exerseze dreptul la opinie cu referire la toate aspectele vieții lui”, concluzionează expertul în drepturile copilului, Iosif Moldovanu.
„Oamenii votează populismul”
Conform programei școlare naționale, disciplina „educația civică” vizează însușirea de către elevi a cunoștințelor despre drepturile și îndatoririle fundamentale ale omului și formarea trebuinței de a le realiza în viața cotidiană; educarea respectului față de legile și simbolurile statului, dezvoltarea conștiinței naționale și a spiritului civic; formarea unei atitudini responsabile față de propria sănătate ca valoare personală și socială; stimularea activității sociale, economice, politice.
Natalia Țurcan, profesoară de educație civică la Liceul Teoretic „Dante Aligheri” și formatoare electorală, spune că pentru înțelegerea sistemului electoral, a procedurii de vot și pentru formarea unei atitudini corecte față de alegeri este insuficient ceea ce se predă la lecțiile de educație civică.
„Având anumite competențe specifice, educația civică nu se poate rezuma doar la subiecte despre alegeri, nu are acest spațiu în formatul unei ore pe săptămână. Totuși, profesorul de educație civică este cel care poate să motiveze prin puterea propriului exemplu și realizarea împreună cu elevi a unor activități didactice, civice cu impact local, comunitar în afara lecției”, menționează Natalia Țurcan.
Eugenia Negru, profesoară de educație civică și istorie la Liceul „Prometeu-Prim”, spune că la orele de istorie se lucrează asupra constituțiilor din mai multe perioade istorice și elevii știu că unul dintre drepturile fundamentale ale omului este dreptul la vot și se insistă mai puțin pe ideea că ar fi și obligația de a vota.
„În clasele mari este necesar să se insiste mai mult pe aspecte care țin de opțiunea lor electorală foarte apropiată, în ideea de a ști unde le sunt drepturile, ce pot face, unde se pot adresa, de ce este important să meargă la vot”, a declarat profesoara.
În unele licee din țară se organizează alegeri pentru consiliile elevilor sau pur și simplu se imită alegerile la orele de educație civică. Un astfel de exercițiu s-a făcut și la Liceul Teoretic „Budești”. Directorul liceului, care este și profesor de educație civică, povestește despre activitatea practică de anul trecut, organizată în colaborare cu o organizație non-guvernamentală. Își amintește că au fost aleși 30 de elevi din clasele a IX-XII, care au format „partide politice” și Comisia Electorală Centrală.
„Au concurat două eleve. Una dintre ele este foarte bine pregătită, a avut un program bine elaborat, iar cealaltă elevă a avut un program mai populist, nu atât de aprofundat. A câștigat candidata populistă. Ulterior, noi profesorii, ne-am gândit că se întâmplă exact ca în viața reală. Oamenii votează populismul, ceea ce li se promite și nu studiază în profunzime ceea ce prezintă candidații. Dar a fost un exercițiu foarte interesant și foarte plăcut și pentru elevi”, a concluzionat profesorul.
În statele europene nu se predă educația civică
Ministerul Educației confirmă spusele profesorilor și ale expertului, potrivit cărora educația electorală nu poate fi formată doar prin orele de istorie și de educație civică. În acest sens, anul trecut, a fost luată decizia de reconceptualizare a disciplinei educația civică în educație pentru societate, care ar pune accent pe educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului.
Potrivit Corinei Lungu, consultantă principală în cadrul Direcției Învățământ general a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în statele europene nu se studiază o disciplină de referință cum este educația civică. „Noi am trecut prin anumite etape istorice. Încă este obligatoriu să avem și o disciplină de referință care vine să fortifice și să eficientizeze această dimensiune de cetățenie democratică, de funcționalitate a unui stat de drept, de responsabilități”, a declarat specialista.
„Așa au fost crescuți și învățați”
Dumitru Rău este masterand la Facultatea Relații Internaționale Știinţe Politice și Administrative la USM și vicepreședinte al Alianței Studenților din Moldova. Acesta se arată ferm convins că tinerii nu poartă vina pentru lipsa interesului pentru procesele electorale din țară. „Așa au fost crescuți, învățați, obișnuiți, îndrumați. Sămânța de a descoperi, de a se informa nu a fost plantată la timp sau deloc. Nu-i de vină clasa politică pentru acest comportament, nu-s de vină rețelele de socializare, nu-s de vină distracțiile, nu sunt de vină ei. Responsabili de tot acest proces sunt cei care i-au crescut și care le-au predat așa-numita „ștafetă” a comportamentului de cetățean”, menționează Dumitru și crede că în societate persistă o stare de dezamăgire generală care se transmite și tinerilor.
Despre istoria predată în școli, Dumitru spune că, dacă ar face retrospectiva anilor când era licean, școala nu i-a format o conștiință electorală. „De fapt, orele de istorie oferă, din start, o imagine negativă R. Moldova, de supunere, pe întreaga sa istorie, unei sau altei puteri. Iar informația din manuale este prezentată subiectiv și selectiv. Pe deasupra, istoria și educația civică sunt predate doar de dragul catalogului și rezultatele sunt aceleași”, concluzionează tânărul.
Colegul de facultate al lui Dumitru, Andrei Zapșa, care este și profesor la un colegiu din Capitală, spune că în rândurile elevilor actuali se simte o repulsie față de aceste două obiecte de studiu. „Educația civică este percepută drept o materie facultativă și inutilă, în timp ce istoria este comun acceptată ca una dintre cele mai plicticoase discipline de studiu. Problema ar fi mai degrabă în faptul că nivelul lor de predare lasă mult de dorit”.
Astfel, consideră tânărul profesor, studiile liceale nu contribuie la dezvoltarea conștiinței politice sau electorale a tinerilor, ci mai degrabă consolidează sentimentul de apatie față de aceste manifestări ale responsabilității civice. „Tot de-aici vine și explicația acestui fenomen nociv. Cunoașterea istoriei și un spirit civic bine-format transformă în axiomă necesitatea participării la alegeri din ambele perspective, fie ca votant, fie drept candidat. Pentru un trai mai bun, este necesară asumarea responsabilității și înțelegerea faptului că odată cu puteri mari, vin inevitabil și responsabilități mai mari”, spune Andrei, care a vrut să candideze la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe o circumscripție din Chișinău, însă nu a fost înregistrat.
„Manualele nu sunt bune”
Grigore Cataraga a absolvit recent Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, specialitatea educație civică și istorie. Tânărul spune că educația civică și istoria sunt disciplinele de bază care formează cetățeanul activ, cetățeanul responsabil și care contribuie la viitorul țării. Ceea ce îl macină pe tânăr este măsura în care profesorii îi învață pe tineri să contribuie la acest viitor și în ce măsură profesorii predau temele destinate drepturilor și obligațiilor. Acesta are dubii și în privința faptului că profesorii predau un alt material în detrimentul educației civice și istoriei. A auzit de multe ori să se spună: „Ei, educația civică, ce atâtea drepturi vă trebuie?”. Absolventul a accentuat și faptul că, în ultimii ani, nu se mai formează grupe la specialitatea educație civică și istorie, pentru că nu sunt studenți.
Activitatea pedagogică a lui Grigore a durat doar trei luni. A renunțat din cauza lipsei de materiale și cărți bune și pentru că elevii nu ar avea multe de învățat din manualele actuale.
citat:
specialist, manuale de istorie nu se mai editează din 2010, „pentru că se dezbate problema: istoria Moldovei sau istoria Românilor”. Grigore își amintește cum în manualul cu care lucra, drept temă pe acasă, elevilor li se cerea să discute cu familia ce limbă vorbesc – română sau moldovenească. „Eu nu le-am dat această sarcină, însă colegii mei au făcut-o. După asta, la ore era haos, iar elevii -dezbinați”, povestește întristat Grigore. Acum, de când nu mai este profesor, tânărul își petrece cea mai mare parte a timpului în bibliotecă, unde se pregătește pentru două teze de masterat.
Profesorul universitar Teo-Teodor Marșalcovschi, care lucrează de 45 de ani la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, spune că istoria este slab predată în școală. „Noi nu avem un corp didactic de profesori de istorie care ar alimenta studenții cu cunoștințe profunde și obiective, cu părere de rău. Manualele sunt slabe, nu corespund intereselor pregătirii studenților pentru a cunoaște procesele istorice”, a declarat doctorul Marșalcovschi.
Conform rezultatelor Barometrului Opiniei Publice din aprilie 2014, circa 59% din tinerii de 18-29 de ani au declarat că se interesează „nici mult, nici puțin” de politică, 17% – puțin, iar 6 la sută – deloc nu se interesează de politică.
Studiul „Implicarea tinerilor pentru o schimbare pozitivă în societate”, arată că sistemul educațional nu mai este nici actual și nici capabil să răspundă nevoilor și intereselor tinerilor. Tinerii care au fost intervievați pe parcursul acestei cercetări au menționat că școala nu le formează competențele de implicare civică și cetățenie democratică, nici gândirea critică. Alții au remarcat că astfel de competențe ar trebui predate și adulților – „e nevoie și de cursuri pentru profesori, nu doar pentru elevi”.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că doar identificând și influențând mecanismele sociale care ar permite tinerilor să joace un rol activ, vom putea conta pe implicarea lor în procesul electoral.
Astfel, pentru a crește rata de participare a tinerilor la vot, trebuie conștientizată schimbarea culturii politice în rândul tinerilor.
Studiul „Implicarea tinerilor pentru o schimbare pozitivă în societate” a fost realizat cu tineri din R. Moldova. Echipa care a lucrat la studiu a fost formată din experți ai Centrului pentru Inovare Publică din București, România, Ovidiu Vociu și Victoria Cojocariu, împreună cu consultantul local din Moldova, Olga Gordilă, la inițiativa Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.
