Mai puțini bărbați aleg profesia de pedagog

Tot mai puţini bărbaţi din Moldova, și raionul Nisporeni nu este o excepţie, aleg profesia de pedagog. Chiar dacă unii din ei au făcut facultatea în domeniu, aceștea evită să ajungă în sălile de clasă. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că, în prezent, 85 la sută dintre pedagogi sunt femei. În instituţiile de învăţământ din raionul Nisporeni activează în total 788 de profesori.

MARIA ANDRONACHE, ŞEFA SECŢIEI MANAGEMENT AL CURRICULUMULUI ŞI FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ: “Din numărul total al pedagogilor, 18, 9% sunt bărbaţi, iar restul revenind pedagogilor femei. Diferenţa este foarte mare.”

Dacă în învăţământul universitar situaţia este mai bună, atunci în cel primar şi secundar vocaţia de dascăl este tot mai străină bărbaţilor. Mai cu seamă în şcolile rurale.

 MARIA ANDRONACHE, ŞEFA SECŢIEI MANAGEMENT AL CURRICULUMULUI ŞI FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ: “Avem şi doi bărbaţi care activează în învăţământul primar. Nu sunt la început de cale, au peste 10 ani de activitate, li se reuşeşte foarte bine.  Instituţia gimnaziul Bălăneşti şi gimnaziul Mileşti.”

În 4 instituţii de învăţământ din raionul Nisporeni nu există niciun pedagog bărbat. Este şi cazul şcolii primare grădiniţă din satul Păruceni, unde din anul 2010 activează doar cadre didactice femei.

 LILIA MACOVEI, DIRECTORUL ŞCOLII PRIMARE GRĂDINIŢĂ DIN SATUL  PĂRUCENI: “Din 2010, până atunci am avut doi profesori de geografie şi informatică şi atunci erau puţini, numai doi bărbaţi în instituţie.  La moment activează 3 învăţători  şi 3 educatori, toate sunt doamne. Din păcate, nu avem niciun bărbat. Nu ştiu din ce cauză în ultimul timp bărbaţii nu îmbrăţişează această profesie, care este una nobilă, interesantă, fiindcă numai statutul de bărbat este o exigenţă în clasă. Noi femeile suntem mai blânde, ca nişte mame.”

Nici în şcolile primare grădiniţe din satele Cârneşti, Băcşeni şi Găureni nu pot fi văzuţi în sălile de clasă pedagogi bărbaţi.

RAISA DIACON,  DIRECTORUL ŞCOLII PRIMARE GRĂDINIŢE DIN SATUL CÂRNEŞTI: “Am avut în colectiv şi bărbaţi  A lucrat la noi numai 3 ani, s-a terminat contractul şi a plecat peste hotare. Ne pare rău, pentru că era un băiat atras de copii, îi plăcea această muncă, dar a fost nevoit să plece peste hotare, probabil din cauza salariului. Nu avem cu părere de rău niciun  pedagog bărbat. Ne pare rău că tot mai puţini bărbaţi aleg domeniul învăţământului.”

Iar la gimnaziul din satul Bărboieni, activează un singur pedagog bărbat, care predă ore de educaţie fizică.

 NINA BÎLHAC, DIRECTORUL INTERIMAR AL GIMNAZIULUI DIN BĂRBOIENI: “În Bărboieni, tot sunt puţini bărbaţi. Un singur bărbat avem, profesor la disciplina de educaţie fizică şi un profesor bărbat, adică părintele din sat, care vine şi citeşte o dată în săptămână ora opţională – religia. Şi într-o familie, unde lipseşte tatăl, este o diferenţă în educaţia copilului, el duce o lipsă. În şcoli, la fel e nevoie de o mână şi de o voce mai puternică.” 

Dumitru Marian activează în sistemul de învăţământ de 14 ani. Pedagogul spune că fiecare cadru didactic  trebuie să identifice câte o cheie pentru sufletul fiecărui copil, pentru a-l ajuta să-și dezvolte aptitudinile.

DUMITRU  MARIAN, PROFESOR DE GEOGRAFIE LA LICEUL “BORIS CAZACU”: “Am ales meseria de pedagog, pentru că îmi place să lucrez cu copiii. M-am regăsit în acest mediu educaţional şi încetul cu încetul îmi reuşesc anumite lucruri, anumite performanţe, care mă motivează să rămân în sistemul educaţional.  Rămân în sistemul educaţional, fiindcă văd o perspectivă, având un post de muncă în localitatea mea natală.  Având în vedere că este o profesie nobilă, pe primul plan stă satisfacţia de a munci şi mai apoi oferta financiară, fiindcă asta e la moment situaţia.”

Unele profesoare sunt de părere că prezența în școală a unei egalități în domeniul gender ar avea o influiență pozitivă a atmosferei generale în sistemul de instruire.

 TATIANA STRÎMBEANU, PROFESOARĂ DE LIMBĂ ŞI LITERATURA ROMÂNĂ: “E necesar să fie, fiindcă aşa cum în familie copilul are nevoie de mamă şi de tată, elevii au nevoie de cadre didactice bărbaţi şi femei. Profesoara e cu profilul ei, cu calităţile ei de femeie, de mamă, îmblânzitoare, iertătoare, mai mult iartă. Bărbatul e cu profilul său de tată, de bărbat, de ocrotitor, severitate. Copiii au mai mult nevoie de modele, decât de cuvinte multe şi mărunte.  Cred că e necesar şi ar trebui găsită o soluţie la problema aceasta ca să atragem, să motivăm mai mulţi bărbaţi.” 

TATIANA GHEORGHIEV, PROFESOARĂ DE ISTORIE A LICEULUI “BORIS CAZACU”: “Eu cred că ar fi mult prea frumos să avem în rândurile noastre în egală măsură sau cel puţin în destul profesori, mai ales la disciplinele exacte.  Profesia noastră este una specială. Nu este important dacă este femeie sau bărbat, trebuie să ţii clasa în mâini, să fie o situaţie lucrativă şi ordonată în clasă, în egală măsură: şi unui profesor femeie, şi unui profesor bărbat. Aici nu depinde dacă eşti femeie sau bărbat, dar aici depinde de vocaţie. Noi cunoaştem în istoria liceului nostru, am avut bărbaţi profesionişti, pe care deseori îi pomenim prin ordine şi personalitate deosebită. Dar nu o să minimalizez rolul profesorului femeie, pentru că aici e aceeaşi situaţie practic. “

Salariu mediu lunar al unui profesor – 5 147 de lei, ceea ce constituie 80 % față de salariu mediu pe economie

Unii elevi consideră că maniera pedagogilor bărbați de predare a disciplinelor ar fi mai atractivă, pe când alții sunt de părere că mai puțin contează cine îi învaţă. Important e ca profesorul să demonstreze competenţele profesionale necesare.

•  “Consider că profesorii bărbaţi au un impact mult mai mare decât profesoare asupra copiilor, pentru că în primul rând ei predau lecţia cu altfel de atitudine mai captivantă, cel puţin pentru mine. Deşi sunt obiecte predate de profesoare care la fel sunt foarte interesante. La urma urmei, toţi sunt oameni, fiecare cu metoda sa de predare, fiecare cu atitudinea sa faţă de copii, faţă de elevi.”
•  “Îmi este total indiferent, pentru că atât bărbaţii, cât şi femeile au aceleaşi capacităţi. Nu aş vedea o diferenţă când un bărbat mi-ar preda un obiect umanist sau femeia mi-ar preda un obiect real şi nu văd nimic neobişnuit în asta.”
• “Pentru mine nu are relevanţă mare faptul că dacă profesorul este bărbat sau femeie, adică discriminare de gen, nu aş vrea să fie implicată în acest caz. Mai mult are importanţă gradul de calificare a profesorului, deoarece este important cum predă el tema, astfel ca elevii să înţeleagă subiectul. Totuşi, aş vrea să spun că bărbaţii desting mai bine atmosfera, adică fac câte o glumă la lecţii, fac mai interactive lecţiile, dar şi femeile sunt cam la acelaşi nivel. Pot spune  că în liceul nostru sunt mai multe femei decât bărbaţi, însă nu cred că este o problemă.”

Dacă ar fi să facem o repartizare pe discipline, atunci putem constata că cei mai puţini bărbaţi predau limba şi literatura română. În raionul Nisporeni este un singur profesor de această materie. În schimb, bărbații aleg matematica, fizica, informatica, educaţia fizică, istoria şi geografia.

MARIA ANDRONACHE, ŞEFA SECŢIEI MANAGEMENT AL CURRICULUMULUI ŞI FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ: “Cele mai solicitate sunt educaţia fizică, educaţia muzicală, matematică, geografie, istorie, însă mai puţin aria curriculară limbi şi comunicare. Avem persoane care predau matematica, sunt persoane tinere, avem şi persoane care activează de vârstă pensionară. Asta este situaţia, din lipsă de cadre. Avem nevoie de 74 de cadre didactice pentru a suplini funcţiile vacante, care le avem în instituţii.”

O realitate diferită de cea moldovenească este atestată în occident. De exemplu, în învățământul primar în topul celor cinci state ale lumii la raportul bărbați/femei învățători le ocupă Turcia – cu 42% bărbați, Japonia – 35%, Danemarca – 31%, Grecia – 30%, Elveția – 18%. Pentru a se apropia de această medie, autoritățile naționale ar trebui să sporească salariile în sistemul de educație, or salariu mediu lunar al unui profesor din ţara noastră, potrivit datelor BNS, este de 5 147 de lei. Această sumă constituie doar 80 % din salariul mediu pe economie.