Mediatizarea, în ultimele trei zile, a subiectului privind primul caz de spitalizare în Republica Moldova a unui pacient infectat cu COVID-19 a developat o carență în modul de abordare de către mass-media a victimelor unor situații cu conotație negativă. Consiliul de Presă atrage atenția profesioniștilor media că jurnaliștii au obligația de a proteja persoanele aflate în situații cu conotație negativă despre care relatează, în special dacă este vorba de victime, discriminare sau alte riscuri, transmite IPN.
Într-un apel public, Consiliul de Presă menționează că, pe fundalul unor curente negative ale opiniei publice față de femeia infectată, acuzată agresiv că ar fi răspândit cu bună știință virusul în Republica Moldova, atât unul dintre medici, cât și președintele țării au divulgat, în fața presei, numele pacientei, expunând-o astfel și mai mult atacurilor și injuriilor. Or, cu o zi mai devreme, fiul bolnavei a făcut declarații pentru presă fără a-și divulga identitatea, tocmai pentru a-și feri familia de noi suferințe.
Consiliul de Presă constată că unele redacții au preluat corect declarațiile președintelui Igor Dodon, fără a divulga numele pacientei. În alte cazuri însă numele pacientei a fost publicat, fiind încălcată atât Legea privind protecția datelor cu caracter personal, cât și normele deontologiei jurnalistice.
Consiliul de Presă amintește că atât Codul deontologic al lucrătorului medical (articolul 55), cât și Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 3.13), conțin prevederi explicite referitoare la modul de publicare a informațiilor despre pacienți sau victime ale unor situații cu conotație negativă. În ambele cazuri, accentul este pus pe respectul pentru demnitatea umană și pe obligația de a nu dăuna.
În aceste condiții, chiar dacă instituțiile publice sau persoanele oficiale, din greșeală sau cu rea intenție, dezvăluie numele sau alte date care pot aduce prejudicii pacienților, Consiliul de Presă face apel către jurnaliștii și instituțiile mass-media să respecte cu strictețe standardele profesionale, în special art. 3.13 din Codul Deontologic, care arată că jurnalistul nu dezvăluie identitatea victimelor accidentelor, calamităților, infracțiunilor și este obligat să întreprindă toate măsurile pentru a reduce eventualele efecte negative asupra acestor persoane.
Consiliul atrage atenția asupra obligației deontologice de a descuraja discursul de ură din partea publicului, prevăzute în articolul 2.40 al Codului deontologic: „Instituțiile mass-media, în administrarea paginilor web, precum și a celor de pe rețelele de socializare, nu-și permit și nu acceptă nici din partea publicului, în reacții (comentarii), derogări de la normele legale și cele deontologice”.
