Au trecut mai bine de doi ani de când COVID-19 a lovit Republica Moldova. Pandemia s-a lăsat cu consecințe asupra populației, iar unii își recuperează starea de sănătate și astăzi, asta deoarece boala decurge diferit la fiecare persoană în parte, indiferent de vârsta acesteia.
Silvia Ibriciuc, medic de familie în cadrul Centrului de Sănătate Nisporeni, a explicat cu ce consecințe se confruntă oamenii în urma infectării cu COVID: „Viața după COVID este diferită la diferiți pacienți. Chiar dacă pacientul s-a tratat ambulator, a avut o formă de boală ușoară, moderată sau mai gravă, oricum rămân consecințe după această maladie, deoarece acest virus provoacă în organism diferite procese inflamatorii și rezultă afectarea diferitor organe. Rămân consecințe la nivelul organelor, atât de ordin fizic cât și de ordin neuropsihic. De ce să întâmplă aceasta? Pentru că pentru orice pacient, care suportă această infecție, provocată de virusul SARS-cov-2 este un stres mare psihologic și totodată în această boală se afectează diferite organe țintă. Rămân consecințe pe care pacientul de multe ori nu le observă, nu se adresează la medic, dar oricum recomandăm ca pacientul să se adresează la medicul de familie pentru a rezolva aceste probleme”.
Recuperarea în urma infectării cu COVID-19 poate ajunge până la 6 luni, susține medicul: „La unii pacienți de obicei boala se tratează în 7-14 zile, dar avem pacienți care s-au tratat în staționar, în secțiile de reanimare care au durat câteva luni și desigur rămân schimbări la nivelul diferitor organe și de ordin psiho-neurologic. Pacientul are nevoie de recuperare după infecția SARS-cov-2 care poate dura și până la 3-6 luni ulterior, indiferent dacă a avut o formă ușoară, s-a tratat ambulator sau s-a tratat în staționar”.
Medicul accentuează faptul că acești pacienți trebuie să fie reabilitați atât fizic cât și neuropsihic. Începerea reabilitării este necesară chiar din spital. Însă îndată ce se externează, pacientul trebuie să-și restabilească modul de alimentație, să se relaxeze mental, să-și recupereze tonusul muscular și de asemenea să-și redreseze respirația.
„Noi avem secții de reabilitare specializate chiar la Spitalul raional Nisporeni sau la spitalele de nivel republican. Și în Centrul de Sănătate Nisporeni la fel avem centre de reabilitare, este kinetoterapeut, este psiholog. Pacienții dați au nevoie de un psiholog după tratamentul cu COVID„, susține Silvia Ibriciuc.
Pacientul externat, deoarece nu s-a alimentat corespunzător, este nevoie să-și restabilească alimentația. Este recomandat ca pacientul să introducă în alimentația sa un nivel ridicat de proteine, de vitamine – C, D, E – și cu diferiți antioxidanți. Se recomandă de a exclude fast-food-urile, alimentele procesate, doar vitamine în stare proaspătă și de dorit ca alimentele date să și le pregătească singur, în cantități mai mici și să fie un conținut bogat din vitaminele sus enumerate.
La fel pacientul are nevoie de recuperarea tonusului muscular. După externarea din staționar se recomandă ca pacientul treptat să-și refacă tonusul muscular, deoarece la dânșii persistă slăbiciunile generale, greu să deplasează. Este recomandat să facă exerciții fizice începând la 5 minute de 5 ori pe zi, apoi treptat să mărească, a 2-a zi de exemplu 10 minute de 3 ori, pe urmă 15 minute de 2 ori, să meargă pe jos la aer curat și avem kinetoterapeutul, care oferă exerciții pentru pacienții dați.
La fel, e nevoie de recuperarea la psiholog, pentru că pacienții dați sunt stresți în continuare. Poate să persiste până la 3-6 luni niște schimbări psihoemoționale la pacient și este nevoie de multe ori ca pacientul să fie susținut de familie, de rude, de prieteni, de psihologul care activează în incinta centrului de sănătate, pentru a se reîncadra în societate treptat și a uita de toate problemele pe care le-a avut în legătură cu sănătatea sa.
La fel este nevoie ca să redresăm respirația, deoarece pacientul a avut și poate să aibă în continuare tulburări de respirație și dureri toracice. Pacientul, la un efort fizic mai intens, observă că apare o tulburare de respirație. Este nevoie ca pacientul să se oprească, să se liniștească, să se relaxeze și sunt recomandate așa exerciții: pacientul se relaxată, stă culcat sau așezat pe scaun cu coatele pe genunchi și pune o mână pe abdomen și face inspirații lente, până observă că mâna de pe abdomen se ridică și inspiră din nou, încet, și mâna de pe abdomen se relaxează și ea se retrage o dată cu abdomenul. La fel noi învățăm pacientul că când simte că are nevoie să se oprească să facă aceste exerciții respiratorii”.
Medicul îndeamnă cetățenii să se protejeze, în continuare, de infectare, prin respectarea celor mai simple metode și prin administrarea vaccinului anti-COVID: „Totuși, metoda cea e mai eficientă pentru a ne feri și a ne salva de infecția SARS-cov-2 este protecția personalului medical, protecția persoanei în cauză. Fiecare pacient trebuie să conștientizeze că dacă el nu o să se protejează singur pe el de alți pacienți, atunci efectul este zero. Rămâne în continuare spălarea mâinilor de câteva ori pe zi, purtarea mănușilor la necesitate, purtarea măștii, păstrarea distanței sociale, cel puțin un metru și la apariția primelor simptome de răceală pacientul este obligat să se adreseze la medicul de familie pentru a i se da un tratament, pentru a fi testat la infecția SARS-cov-2. Totuși, o măsură, cea mai bună pentru a preveni infectarea și a ridica imunitatea, a ne nu ne îmbolnăvi de această infecție, pentru a nu avea consecințe după boală, rămâne vaccinarea. La moment avem peste 25 000 de persoane vaccinate raion, ceea ce este puțin peste 30 %, dar asta este puțin. Este nevoie ca să fie cel puțin 70% din pacienți vaccinați. Atunci o să fim siguri că nu ne vom infecta de acest virus care aduce această boală gravă, care duce la consecințe, de multe ori la invalidizare”.
În context, Silvia Ibriciuc a explicat și sindromul COVID de lungă durată. Simptomele acestuia țin mai mult de 4 săptămâni: „Dereglări de somn, depresii, dureri musculare, cefalee, indispoziție mai mult de 4 săptămâni, atunci vorbim despre sindromul long – COVID sau COVID de lungă durată.
Este necesar la fel de a se adresa la medicul de familie și de a recupera pacienții. Această problemă încă nu este studiată definitiv, dar se studiază. S-au inclus activ medici din Marea Britanie, ghidați din Organizația Mondială a Sănătății. Dar se studiază întrebarea dată, va fi elaborat un ghid pentru pacienții care suportă sindromul long – COVID, adică acei pacienți la care persistă simptomele date mai mult de 4 săptămâni, atunci vorbim despre un COVID de lungă durată sau sindrom long – COVID. La fel acești pacienți au nevoie de recuperare psihoneurologică, de recuperare musculară, de o alimentație sănătoasă.
De multe ori este nevoie ca pacienții, adresându-se la medicul de familie, să fie consultați și examinați mai profund, cu analizele ulterioare, cu investigații la un nivel mai performant, adică radiologii, tomografii și altele. Dacă este nevoie de îndreptat acești pacienți la specialiștii raionali sau chiar la specialiștii republicani”.
De la începutul campaniei de vaccinare, în Republica Moldova au fost administrate 2 223 527 doze de vaccin. 1 072 371 persoane s-au vaccinat cu schema completă.
