Nisporeni

O plantație de căpșuni rodește la Ungheni, la sfârșit de octombrie. Un agricultor creşte căpşuni ecologice, cu un gust inedit

Creşte căpşuni ecologice şi cu un gust inedit! Este vorba de Petru Vizitiu, cultivator de căpşuni din satul Hristoforovca, raionul Ungheni. De mai bine de două decenii, bărbatul, împreună cu familia, cresc căpşuni ecologice şi le vând pe piaţa locală.

În timp ce cam toți gospodarii au strâns roada de pe dealuri, pe câmpurile din Ungheni încă mai sunt culese căpșunele. În fiecare săptămână, Petru Vizitiu adună zeci de kilograme de fructe aromate și dulci, exact ca cele de vară.

Petru Vizitiu, agricultor

Cu căpşunele avem două sectoare: stoloniera şi lotul unde cultivăm căpşunile pentru producere. Stolonii îi recoltăm din plantaţia de roadă. După ce obţinem prima recoltă, fiindcă e mai scumpă, mai departe inflorescenţele la a doua recoltare, pe sectorul de recoltare a stolonilor, se rup inflorescenţele, se recoltează stolonii şi se plantează aparte. Am început a creşte stoloni pentru plantaţii noi în palete, dar eu cred că este mai mai anevoios. Se pierd mai multe braţe de muncă. De anul acesta, am trecut la cultivarea stolonilor în câmp simplu, în pământ și îi acoperim cu agril, timp de o lună jumătate, stolonii sunt deja gata pentru plantare, după cum aţi văzut, azi noi recoltăm şi pentru comercializare. Cu comercializarea, anul acesta nu stăm rău, pentru că, se vede că mulţi au pierdut culturile, din cauza secetei, aşa că materialul săditor este foarte solicitat. Chiar nu putem să satisfacem toţi doritorii la cantitatea dorită.” a menționat Petru Vizitiu, cultivator de căpșuni.

Agricultorul  mărturiseşte că teritoriile cultivate scad, din cauza lipsei fortei  de muncă,  însă spune că nu se va da bătut şi va îngriji măcar 30-50 de ari, pentru a putea delecta în continuare clienţii cu fructele preferate.

„Am avut suprafeţe mari cândva. Acum suntem la suprafaţa aceasta. Mă gândesc că deja noi nu ne extindem tare. O să rămânem la 30-50 de ari. De aia în spate este livada. Aici am plantat livadă, căci socot că e mai simplu. Am plantat prune de origine chinezo-japoniană, soiurile „Black Beauty” , „Black Amber” şi „Angelino”. Sunt destul de măşcate, iar la piaţă au tot timpul preţul mai ridicat decât soiurile care au fost recoltate până acum. Majoritatea, sau cea mai mare parte din cantitatea de căpşuni, o vindem în Ungheni, dar sunt intermediari, care cumpără şi duc la Chişinău. Începem cu 60-70 lei primăvara ( un kg) şi toamna iar ajungem la 60-70 lei.  Aş spune că preţul mijlociu este de 40 lei, cel puţin. 45 lei a fost în anul ăsta. Anii trecuţi a fost 35 lei, pentru că era mai multă căpşună, erau mai multe condiţii, mai mulţi fermieri.” a mai adăugat agricultorul din Ungheni.

Bărbatul nu se ocupă cu exportul, argumentând acest lucru prin diferite motive, de la condiţiile de transportare, până la insuficienţa produsului. Din spusele acestuia, anual are produs doar pentru realizarea pe piaţa locală din oraşul Ungheni. El mărturiseşte că aşa îi este mai comod şi că nu şi-ar dori să meargă în alte părţi cu comercializarea.

„Nu ne ocupăm cu exportul, pentru că la export ar trebui o cantitate mai mare. Mă gândesc că cel puţin 5 tone la un cules. Mai mult de 500-700 de kilograme, la un cules, nu am avut. Atunci când aveam 500-700 kg, ne duceam şi la Chişinău. Acum, când avem 150-100 kg, comercializăm la Ungheni. Când nu era pandemia, atunci mulţi cetăţeni ai României veneau la noi la piaţă, la Ungheni, şi o cumpărau cu lăzile, sau erau şi intermediari, care cumpărau de la noi, apoi vindeau în România, dar noi nu am fost.  Căpşuna este cea mai rentabilă cultură pentru noi şi mai repede îţi scoţi cheltuielile, adică, anul acesta ai plantat, mai ales soiurile remontante, până la toamnă ai ieşit cu profit. Nu eşti în pierdere de fel. E o cultură uşoară, numai că este o condiţie, de avut apă! Apă bună, să nu fie sărată. În rest totul este simplu. Irigare, recoltare şi piaţa.” a precizat agricultorul Petru Vizitiu.

  Soţia agricultorului este cea care mereu i-a fost alături şi l-a ajutat mereu în toate. Deşi a lucrat o viaţă întreagă ca profesoară de limba franceză la gimnaziul din sat, a găsit mereu timp să vină în „marea verde” cum obişnuieşte aceasta să numească grădina cu căpşune.

Galina Vizitiu, soția agricultorului

Noi ne stăruim ca plantele noastre, fructele, să fie toate ecologice! Acum mamele cumpărără aceste căpşuni, frumoase, aromate, zicând că se cunoaşte că  aceste căpşuni, sunt crescute în Moldova. Pământ ca acest, cred că nu mai este nicăieri. Cândva am avut soiuri sezoniere. Am avut „Victoria”, „Gigantella Maxi” nişte căpşune măşcate! Noi ne-am oprit la soiurile acestea remontante. De ce? Pentru că, începând cu luna mai, (iată eu ţin în mână „Regina Elizabeta”- un soi de căpşună remontantă) de la 20-22 mai are căpşuni coapte. Avem căpşunile acestea până vin îngheţurile, în luna lui brumar. Când se răceşte timpul şi nu e soarele să ne încălzească, dar ne bucurăm că încă avem fructe. Încă o dată menţionez că, pămât așa fertil, cum e la noi, nicăieri nu mai este, chiar şi în Italia şi în alte ţări din Europa. La noi fructele sunt ecologice! Dacă mănânci o cireașă, e cireaşă! Dacă e un măr, e un măr! Dacă e o prăsadă, e o prăsadă.” susține Galina Vizitiu, soția agricultorului.

Muncesc împreună, îndeletnicindu-se din plăcerea oferită tuturor clienţilor mulţumiţi. Aceştia recunosc că nu e nimic mai scump, decât fericirea din ochii clientului, când gustă o căpşună din grădina acestora.

Petru Vizitiu activează de mai bine de 2 decenii în domeniul recoltării căpşunelor şi de aproape jumate de veac în domeniul agriculturii. Acesta mărturiseşte că a fost şi este o plăcere să fii agricultor, chiar dacă întâlneşti atât de multe piedici.

Related posts

Mai multe cazuri de huliganism în locuri publice, înregistrate anul trecut la Nisporeni

Albasat

Şcoala din satul Vulcăneşti, raionul Nisporeni va fi închisă. Copiii vor fi transferaţi să-şi facă studiile la gimnaziul din Cioreşti

Albasat

O butelie de gaz a explodat într-o gospodărie din satul Zberoaia. Stăpâna casei a decedat

Albasat

Leave a Comment