De-a lungul timpului, tradițiile și obiceiurile legate de mărțișor s-au modificat, dar esența s-a păstrat. Etnologii spun că nuanțele alb și roșu ale mărțișorului simbolizează curățenia și puritatea sufletească, iar obiceiul de a purta mărțișor este răspândit în arealul balcanic, transmite IPN.
Tradiția de a dărui mărțișoare de 1 martie este specifică pentru românii din toată cuprinderea, dar și pentru bulgari, macedoneni, greci, o parte din croați și o parte din unguri. Vechiul mărțișor este cel format din răsucirea a două fire de lână, unul alb și unul roșu. Pe vremuri se obișnuia mărțișorul să se poarte la gât, picioare sau pe mâini, fiind și un talisman care îi apăra pe oameni de rele. La sfârșit de martie, când se observau primii pomi înfloriți, oamenii scoteau mărțișorul ca să-l lege de ramurile pomului.
Oamenii oferă astăzi în dar mărțișoare ca simbol al admirației lor pentru părinți sau prieteni, ca respect și stimă specială pentru profesori, colegi, ca simbol al dragostei față de partener. Dăruirea mărțișorului este însoțită de urări de bine, sănătate și iubire. Mărțișorul se poartă până la sfârșitul lunii martie, după care, pe 1 aprilie, este agățat de crengile unui pom. Se crede că mărțișorul atârnat pe ramuri va aduce belșug în casele oamenilor, iar dacă se pune și o dorință în acest timp, se va îndeplini neapărat.
Comitetul Interguverpost_titlental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, pe 6 decembrie 2017, înscrierea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a dosarului multinațional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” – dosar comun al Republicii Moldova, României, Bulgariei și FYROM (Macedonia).
