Mai mulţi lideri germani, printre care preşedintele Frank-Walter Steinmeier, au denunţat, duminică, o „atingere adusă democraţiei”, după tentativa de luare cu asalt a clădirii Parlamentului naţional în timpul unei manifestaţii anti-corona, informează AFP, dpa şi Reuters.
Imaginile de sâmbătă seara, în care se poate vedea cum mai multe sute de protestatari forţează un baraj al poliţiei pentru a urca pe treptele celebrei clădiri a Reichstagului din Berlin, au creat o undă de şoc în Germania, potrivit Agerpres. Acest incident a fost punctul culminant al unei manifestaţii „anti-măşti” ce a adunat aproape 40.000 de protestatari împotriva restricţiilor legate de pandemia de COVID-19 şi care s-a soldat cu circa 300 de arestări în urma confruntărilor cu poliţia.
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a denunţat „un atac insuportabil ce a vizat inima democraţiei noastre”, „excesele de extremă dreapta”, precum şi „drapelele Reich-ului” german în culorile negru, alb şi roşu, agitate de manifestanţi în memoria Imperiului dispărut în 1919 după Primul Război Mondial.
„Nu vom accepta niciodată aceasta”, a adăugat Steinmeier.
La rândul său, ministrul german al justiţiei, Christina Lambrecht, i-a îndemnat pe germani „să se apere împotriva acestor duşmani ai democraţiei noastre”, în timp ce a fost lansată o dezbatere asupra oportunităţii de a autoriza acest tip de manifestaţii.
„Imaginea insuportabilă a neonaziştilor în faţa Reichstagului (…) nu se poate repeta”, a declarat ea în faţa grupului regional de presă Funke, în timp ce colegul său, ministrul de interne Horst Seehofer a vorbit despre „un derapaj inacceptabil” vizând „centrul simbolic al democraţiei” germane.
Manifestanţii au fost împiedicaţi la limită sâmbătă seara să pătrundă în clădire, de către forţele de ordine, care au utilizat spray-uri pentru a dispersa mulţimea şi au arestat mai multe persoane.
Reichstagul, unde se reunesc deputaţii germani în sesiune plenară, are o mare încărcătură simbolică în Germania. Clădirea şi celebra sa cupolă au fost incendiate în 1933 de nazişti, într-o acţiune percepută ca fiind menită să îngenuncheze ceea ce mai rămânea din democraţia germană între cele două războaie mondiale.
