Există cel puțin șapte goluri care ar trebui abordate de Legea cu privire la promovarea surselor de energie regenerabilă. Acestea ar putea democratiza accesul la piața de energie electrică emergentă a Moldovei și la sistemul electric existent. De această părere este Ion Efros, analist asociat pe probleme energie și mediu la Institutul de Politici Publice.
Într-o conferință de presă la IPN, Ion Efros a spus că în ultimele cinci luni Guvernul a supus consultărilor publice proiectul de modificare a Legii nr. 10/2016 cu privire la promovarea surselor de energie regenerabilă. Interesul public pentru această Lege a fost suscitat de criza energetică din regiune din ultimii doi ani, de interesul pentru investiții în proiecte comerciale mari, dar și de atractivitatea economică pentru investiții în sisteme de tehnologii regenerabile în sectorul rezidențial și comercial. Legea aduce mai multe inovații, cum ar fi apariția unor noi modele de afaceri, acestea urmând să transforme într-un mod pozitiv piața de energie electrică a Republicii Moldova.
Analistul evidențiază lipsa în proiectul de Lege a definiției de „agregatori independenți”. Potrivit lui Ion Efros, vor exista producători de energie care nu vor obține statutul de producator eligilbil, adică nu vor beneficia de scheme de suport din partea statului, dar care vor avea capacitate instalată excedentară.
Un amendament sugerat ține de conceptul de „suveranitate” asupra excesului de energie destinat autoconsumului. Cu alte cuvinte, proiectul de lege ar trebui să prevadă un punct suplimentar care să precizeze în mod clar că prosumatorii dețin controlul deplin asupra energiei electrice produse. În practică, acest lucru ar însemna că prosumatorii rezidențiali ar avea mai multe opțiuni în decizia privitoare la utilizarea finală a energiei pe care o produc.
O altă sugestie ține de extinderea listei de membri (acționari) ai comunităților de energie regenerabilă. Actualul proiect de lege stipulează că membrii sau acționarii unei comunități de energie regenerabilă pot fi persoane fizice, IMM-ri, sate și orașe. Ion Efros sugerează ca această listă să fie extinsă cu ONG-uri, cooperative energetice sau comunități energetice deja existente și băncilor comerciale.
Proiectul de lege ar putea oferi spațiu pentru definirea și încadrarea conceptului de autoconsum colectiv de energie regenerabilă. Autoconsumul colectiv înseamnă că producatorii deja existenți ai comunităților locale ar putea să împartă energia electrică autogenerată cu vecinii lor pe bază de contract, completînd cadrul deja existent al autoconsumului individual, comunităților energetice, furnizorilor de energie electrică. În cazul Moldovei, principalul avantaj al aplicării conceptului de autoconsum colectiv va fi un model alternativ, mai atractiv pentru producători decât sistemul de facturare netă pentru a-și recupera investițiile în sistemele fotovoltaice, spre exemplu, spune Ion Efros.
A altă sugestie ține de integrarea obiectivelor proiectului de Lege privind energia regenerabilă cu obiectivele legate de mediu (cum ar fi conservarea biodiversității, conservarea resurselor acvatice, păsărilor și habitatelor naturale).
Ion Efros recomandă și extinderea listei de operatori ai bateriilor de stocare a electricității spre agregatorii independenți. Proiectul de lege propus, spre regret, limitează dreptul de a stoca energie electrică la consumatorii casnici, la unitățile de cogenerare și la furnizorul central de energie. Analistul consideră că acest drept ar trebui extins și la agregatorii independenți.
O ultimă recomandare se referă la extinderea creditelor fiscale pentru tehnologii energetice incipiente cum ar fi pompele de căldură și sistemele de stocare a electricității care vor facilita integrarea energiilor regenerabile în sistemul energetic al Republicii Moldova. Acest lucru, menționează expertul, poate grăbi preluarea acestor tehnologii de către consumatori și crearea unei piețe locale de producere a acestor tehnologii în Moldova.
Potrivit lui Ion Efros, introducerea acestor șapte elemente în lege pot contribui la democratizarea energetică a pieței și sistemului energetic local, astfel încît de tranziția energetică să poată beneficia cât mai mulți consumatori și populație, iar acest proces de transformare radical să aibă cat mai mult suport popular. Altfel spus tranziția să nu aibă doar costuri, dar și beneficii sociale cât mai largi.
- Buteliile de gaz din apartamentele transnistrenilor, instrument de infracțiune
- Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, votată de Parlament
- Alocațiile veteranilor de război cresc de la 1 ianuarie 2025
- Cinci instituții din Rețeaua Școlilor Model, dotate cu table inteligente
- Schimbări în cabinetul Maiei Sandu. Președinta a semnat decretul
