Cei 26 de ani de independență ai ţării noastre au fost celebraţi la Nisporeni cu o serie de festivități și evenimente în aer liber. Un întreg program de manifestații s-a organizat în Piața Ştefan cel Mare şi Sfânt din Nisporeni. Începând cu tradiționala depunere de flori, evenimentele au culminat cu un concert, unde au cântat artiştii locali.
Revenim cu detalii.
Simbolurile Independenței.
Independența Republicii Moldova începe acum 26 de ani, pe 27 august 1991, în contextul puciului eșuat de la Moscova, prin care comuniștii radicali au încercat sa-l dea jos pe Mihail Gorbaciov, dar a dus la destrămarea Uniunii Sovietice. Moldova s-a numarat printre ultimele republici desprinse de URSS, în timp ce Țările Baltice au facut asta chiar mult mai înainte. Forţa motrice a schimbării radicale a statutului fostei RSSM a fost Miscarea de Eliberare Națională din Moldova care obținuse până atunci mai multe victorii importante.
In august 1989, dupa Marea Adunare Națională, limba română a fost proclamată limba de stat și a fost aprobată trecerea la grafia latină. Ulterior, a fost adoptat tricolorul ca drapel național, stema și imnul țării, dar și Declarația de suveranitate, la 23 iunie 1990, şi de neparticipare, în ciuda presiunilor din exterior, la referendumul asupra menţinerii URSS, pe data de 17 martie 1991. Pană la declararea independenței nu era de făcut decât un pas.
Marea Adunare Naţională şi Declaraţia de Independenţă
Marea Adunare Naţională din 27 august 1991 a fost punctul final al mişcării de rezistenţă împotriva Puciului de la Moscova, care a mobilizat marea majoritate a populaţiei în apărarea democraţiei şi valorilor naţionale. În Piaţa Marii Adunări Naţionale s-au adunat peste 700 de mii de oameni, din 4,5 mln de locuitori, care şi-au impus voinţa privind independenţa faţă de fosta metropolă sovietică, iar Parlamentul adunat în şedinţă, practic, a executat decizia Adunării.
Independența a fost proclamată printr-o Declarație semnată de 278 de deputați din 280 prezenţi în sală. Originalul actului a fost distrus în timpul manifestaţiilor de protest din 7 aprilie 2009, dar un document identic a fost restaurat în 2010. Tot la 27 august 1991, Parlamentul a decis ca imnul Moldovei sa fie „Deșteaptă-te, române!”, care a ramas în vigoare până în 1994, când a fost adoptat un nou imn, „Limba noastră”, și a fost introdusă în Constituție denumirea de „limba moldovenească”. Primul stat care a recunoscut independența Moldovei a fost România.
„Se proclamă, solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și întregii lumi: Republica Moldova este un stat suveran, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec dinafară, în conformitate cu idealurile și năzuirile sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”, se arată în Declarația de Independență.
Preşedinţii Republicii Moldova
Primele alegeri prezidențiale au avut loc la 8 decembrie 1991.Mircea Snegur a fost singurul candidat propus pentru alegeri și a fost ales cu o majoritate largă. În anul 1997 este investit în funcția de președinte Petru Lucinschi, după ce a câștigat cu 54,02% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1 decembrie 1996, în fața lui Mircea Snegur. În perioada 1991–2000, şeful statului a fost ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Începând cu anul 2000, Parlamentul a modificat procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova care a stabilit ca şeful statului să fie ales de către Legislativ. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.
În 2001, Vladimir Voronin a fost ales de către Parlament, președinte al Republicii Moldova, care a deţinut două mandate, până în 2009.
După manifestațiile de protest din 7 aprilie 2009, Vladimir Voronin, dizolvă Parlamentul, iar Moldova rămâne fără președinte ales timp de doi ani, din cauza lipsei de voturi necesare în Legislativ. În acest timp, interimatul a fost asigurat de Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal, Vlad Filat, pe atunci președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova și Marian Lupu, pe atunci președinte al Partidului Democrat. În martie 2012, președinte este ales Nicolae Timofti, care la momentul alegerii era președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. După ce s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot, pe 13 decembrie 2016, președinte este ales Igor Dodon, care s-a impus cu peste 52% în fața contracandidatei sale, Maia Sandu.
Republica Moldova admisă în ONU
La 2 martie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluţia prin care Republica Moldova a fost admisă în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Întâmplarea sau legitatea face ca acest eveniment să se întâmple în aceeşi zi în care a început conflictul armat de la Nistru. Timp de 25 de ani, cu sprijinul agenţiilor ONU, au fost implementate numeroase programe de dezvoltare în diferite sectoare.
Aderarea la Comunitatea Statelor Independente
La 21 decembrie 1991, a fost adoptat Protocolul de la Alma-Ata, prin care se făceau publice scopurile şi principiile Comunităţii Statelor Independente. Chişinăul a fost reprezentat la Alma-Ata de către preşedintele Mircea Snegur, care a semnat aderarea Republicii Moldova la CSI. Parlamentul de la Chişinău a ratificat aderarea Moldovei la CSI doar la 26 aprilie 1994.
Admiterea în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Republica Moldova a aderat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pe 13 iulie 1995 – prima dintre statele post-sovietice, devenind cea de-a 36 ţară. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția europeană a drepturilor omului pe data de 24 iulie 1997. Biroul de Informare al Consiliului Europei a fost înființat la Chișinău pe data de 30 iunie 1997, la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, transformat ulterior în Oficiul Consiliului Europei la Chişinău.
Imnul de Stat
Imnul de Stat al Republicii Moldova este cântecul „Limba noastră”, versuri de Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dînga.
Limba de Stat
Conform Costituţiei, limba de stat a Republicii Moldova este „limba moldovenească”. Legea din 1989 privind limba de stat a Moldovei sovietice prevedea că de numirea acesteia este „moldovenească”, constatând și existența unui fond comun între limba română și cea moldovenească. Declarația de independență a Republicii Moldova, adoptată în 1991, a stabilit ca limbă oficială este „limba româna”. În 1994, Constituția țării a oficializat „limba moldovenească scrisă cu alfabetul latin”. În 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că Declarația de independență prevalează față de Constituție, prin urmare denumirea limbii de stat este cea din Declarația de independență, adică „limba română”.
Denumirea limbii oficiale a ţării a stârnit şi continuă să stârnească dispute aprige între susţinătorii denumirii „limba moldovenească” şi „limba română”. La rândul lor, aceste dispute sunt o reflectare a divergenţelor adânci în societate privind identitatea naţională a locuitorilor băştinaşi, unii considerându-se „moldoveni”, iar alţii „români”. Aceste divergenţe sunt intens speculate în scopuri politice şi constituie una din multele criterii după care continuă să fie divizată societatea moldovenească.
Moneda națională
Leul moldovenesc este moneda naţională a Republicii Moldova. A fost introdus în circulaţie începând cu 29 noiembrie 1993 ca urmare a adoptării la 4 iunie 1991 a Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, în care a fost stipulată introducerea monedei naţionale în Republicii Moldova, însă fără a stabili denumirea unităţii monetare a statului.
Au existat două variante de denumiri a valutei naţionale – ducat sau leu. Alegerea a fost făcută în favoarea leului. Prima bancnotă emisă a fost cea cu valoare a nominală de 1 leu. În aprilie 1994, a fost emisă bancnota cu valoarea nominală de 5 lei. O lună mai tîrziu au fost puse în circulaţie bancnotele de 10 lei şi 50 de lei; în septembrie 1995 au apărut bancnotele de 100 şi de 200 de lei iar în 1999, au fost emise cele de 500 de lei. Cea mai recentă bancnotă pusă în circulaţie este cea cu valoarea nominală de 1000 de lei (octombrie 2003).
Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Între 1918–1939, când teritoriul dintre Prut şi Nistru al actualei Republici Moldova era parte componentă a României, circula leul românesc. Când Republica Moldova făcea parte din URSS, moneda oficială era rubla.
Decizia Summit-ului OSCE de la Istanbul
La 22 noiembrie 1999, Summit-ul OSCE de la Istanbul obligă Fedeaţia Rusă, succesoarea Uniunii Sovietice, să evacueze, până la 1 ianuarie2003, forțele sale militare și armamentul, staţionate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova încă din perioada sovietică. Declarația Summit-ului prevede că statele-părți „salută angajamentul Federației Ruse de a finaliza retragerea forțelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova până la sfârșitul anului 2002”. Rusia a retras 58 de trenuri de echipamente și muniții din Transnistria, dar ulterior a adoptat poziţia conform căreia procesul de evacuare va fi finalizat doar după soluţionarea politică a conflictului transnistrean.
În luna iulie 2017, Parlamentul de la Chişinău a adoptat Hotărârea prin care cere Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele şi muniţiile staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul acesteia, fiind primul document oficial în acest sens pe toată perioada Independenţei. În luna august 2017, guvernarea de la Chişinău a solicitat Organizației Națiunilor Unite în mod oficial să includă subiectul scoaterii trupelor militare străine de pe teritoriul țării pe agenda celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care se va desfășura la începutul lunii viitoare.
Constituția Republicii Moldova
Adoptată de Parlament la 29 iulie 1994, Constituţia Republicii Moldova este principalul instrument politico-juridic care a consacrat despărţirea de regimul totalitar, oferind ţării o nouă ordine constituţională, care consfinţeşte racordarea ţării la valorile lumii civilizate întemeiate pe respectul şi pe promovarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pe pluralismul politic şi economia de piaţă, pe domnia legii, pe justiţie şi pe solidaritate socială, pe egalitate şi dreptate socială. Aceasta a intrat în vigoare la data de 27 august 1994.
Constituția Republicii Moldova constă din șapte titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În preambulul Constituţiei se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor, continuitatea statalităţii poporului moldovenesc în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune. Prembulul Constituţiei cuprinde declaraţii de principiu referitoare la organizarea politico-etatică şi la relaţiile sociale fundamentale dintre membrii societăţii. Conform Constituției, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Forma de guvernământ a statului este republica.
Liberalizarea regimului de vize cu UE
Liberalizarea regimului de vize cu UE intră în vigoare la data de 28 aprilie2014. Astfel, pot călători fără vize în UE doar cetăţenii moldoveni care deţin paşapoarte biometrice. Discuţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind călătoriile fără vize în spaţiul european au început în 2010, iar un an mai târziu Moldova primea din partea Uniunii Europene, Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize.
Dreptul de a circula liber în UE a devenit realitate, după ce Republica Moldova a îndeplinit condiţionalităţile ce ţin de securitatea documentelor, inclusiv emiterea paşapoartelor biometrice, combaterea migraţiei ilegale, instituirea controlului fluxurilor migraţionale care vin prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Astfel, Moldova a devenit primul stat din cadrul Parteneriatului Estic care beneficiază de liberalizarea regimului de vize cu UE.
Acordul de Asociere cu UE
Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat în data de 27 iunie 2014, a intrat provizoriu în vigoare din 1 septembrie 2014, iar definitiv – din 1 iulie 2016. Acordul îşi propune să contribuie la construirea unei integrări mai profunde, atât din punct de vedere politic, cât și economic între cele două părţi. Documentul include, de asemenea, un Acord de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care facilitează reducerea barierelor în calea comerțului între UE și Republica Moldova, contribuind astfel la creșterea economiei. .
După nenumăratele restricții instituite de către Federația Rusă din 2005 încoace, companiile moldovenești s-au reorientat pe piața din UE, iar în prezent cota exporturilor pe piața comunitară este de 63%. Există circa 1400 de companii care exportă cu succes pe piața comunitară, peste 2100 de poziții tarifare, care se regăsesc la export, iar unele poziții tarifare sunt acoperite integral în cadrul unor cote. Se atestă o majorare a exporturilor în UE din regiuni, inclusiv UTA Găgăuzia, precum şi din regiunea tansnistreană, care, în baza Acordului semnnat de autorităţile constituţionale, vând în spaţiul UE mai mult de jumătate din produsele destinate exportului. Beneficiile Acordului de Asociere se manifestă în armonizarea legislației cu acquis comunitar, apariția reglementărilor tehnice moderne și preluarea a peste 14,400 standarde europene/internaționale, anularea a circa 11,600 standarde moldovenești conflictuale, dar și depășite ca termen. În baza Acordului, UE oferă Republicii Moldova finanţare emnificativă şi suport logistic pentru promovarea reformelor în, practic, toate domeniile vieţii.
