Tinerii și tinerele NEET din Moldova au nevoie de mai mult suport. Programele de studii trebuie să fie mai flexibile, spațiile publice – mai accesibile pentru persoanele cu dizabilități, iar politicile publice să fie adaptate intereselor grupurilor vulnerabile. Acestea sunt constatările raportului de analiză „Mai incluziv și mai eficient: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova”, prezentat astăzi de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, transmite IPN.
Alina Andronache, de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, spune că au fost identificate trei mari categorii vulnerabile ale tinerilor NEET. „Grupul de tineri NEET care și-au asumat responsabilitățile de îngrijire și au devenit casnici, avem tineri NEET care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și tinerii NEET cu dizabilități. Deci, atunci când îi includem trebuie să ținem cont de diversitatea lor”, spune Alina Andronache.
Principalul act normativ guvernamental care abordează tinerii NEET este „Strategia Moldova 2030”. Documentul include un angajament privind susținerea tinerilor, în special a celor din zonele rurale, în afirmarea profesională, prin stimularea ocupării acestora, consilierea profesională și încurajarea creșterii în carieră, în special a tinerilor care nu sunt pe piața muncii, în sistemul educațional și nu beneficiază de instruiri, adică tinerii NEET. Alte două documente strategice naționale sunt „Strategia Tineret 2030” și „Strategia Educația 2030” , ambele documente au fost aprobate recent.
„Autoritățile își propun activizarea tinerilor NEET și a celor cu necesități speciale și asigurarea revenirii tinerilor din grupul NEET la studii în diferite forme. Avem o mulțime de documente strategice, naționale, care abordează incluziunea tinerilor NEET pe piața muncii și în sistemul educațional. Tinerii NEET sunt diverși, cu diverse nevoie și abilități”, spune Alina Andronache.
Cristina Cojocaru de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare susține că competențele constituie elementul crucial care asigură o tranziție eficientă a tinerilor de la educație la piața muncii și evitarea statutului NEET. „Efortul de dezvoltare a competențelor tinerilor trebuie să țină cont de două dimensiuni: motivația de a învăța și accesul la învățare. Orice intervenție de politică publică trebuie să asigure concomitent respectarea acestor două elemente. Dacă lipsește una dintre ele, orice efort de politică publică va eșua”, spune Cristina Cojocaru.
Potrivit datelor raportului de analiză, aflarea tinerilor în afara educației este determinată în mare parte de nivelul scăzut de interes. „Datele obținute în cadrul unei cercetări în teren evidențiază că nivelul de motivație pentru învățare este unul destul de scăzut și modelul existent de învățare continuă să fie inechitabil. În grupul celor excluși, adică cei care și-ar dori să învețe, dar nu au acces, se aliniază preponderent tinerii și tinerele din mediul rural, economic inactiv. Aceștia au acces limitat la competențele de învățare din considerentul infrastructurii slab dezvoltate, dar și din cauza costurilor ascunse pe care trebuie să le suporte. Băieții sunt mai predispuși să părăsească timpuriu sistemul de educație și au șanse mai mari de a deveni NEET. În ce privește educația non formală, participarea este mai problematică pentru femei. Atât femeile angajate, cât și cele care se află în afara câmpului muncii, au mai puțin timp pentru educația non formală deoarece au și alte responsabilități, cum ar fi treburile casnice sau îngrijirea copiilor.”, declară Cristina Cojocaru.
Raportul „Mai incluziv și mai eficient: o abordare incluzivă a politicilor de suport pentru tinerii și tinerele NEET din Moldova” a fost elaborat în cadrul proiectului „Oportunități mai bune pentru tinerii și tinerele care nu beneficiază de educație, formare și locuri de muncă (Inițiativa de Incluziune a Tinerilor și Tinerelor NEET)”, implementat de către Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.
Tinerii și tinerele NEET din Moldova au nevoie de mai mult suport, analiză
