Celebrarea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România a avut loc şi în oraşul Nisporeni, prin mai multe evenimente festive, printre care o depunere de flori, o lecţie de istorie şi un concert organizat de ansamblurile de dans şi muzică din Nisporeni. În cadrul evenimentului au fost prezente personalităţi din Republica Moldova, dar şi reprezentanţi de peste Prut, printre care primarul oraşului înfrăţit Sîngeorz Băi şi preşedintele asociaţiei Ginta Latină din acelaşi oraş.
„Acei 22 de ani de viaţă naţională în cadrul statului român au pus progrese enorme în domeniul cultural, social şi economic. Învăţământul şi efortul de ridicare a nivelului de cultură ale populaţiei Basarabiei au făcut indescutabil obiectul preocupărilor administraţiei române din acele impuri„, a subliniat Grigore Robu, primarul oraşului Nisporeni.
Primarul oraşului frate Sîngeorz Băi, Cătălin Bota a remarcat importanţa zilei de 27 martie, mărturisind că este o zi a tuturor românilor: „Dacă ar fi să căutăm un an providenţial pentru noi, românii, fără îndoială este anul 1918, an în care este reorganizată România Mare sub înţeleapta domnie a regelui Ferdinand. Mă bucur pentru faptul că am posibilitatea să rostesc câteva gânduri legate de evenimentul pe care îl sărbătorim pe 27 martie, zi care a început cu adevărat de aici, din Basarabia: alcătuirea României Mari”.
În cadrul evenimentului, a fost pomenit şi numele unicului semnatar al Marii Uniri de pe meleagurile nisporenene, Vladimir Bogos.
„Unicul semnatar din judeţul Lăpuşna a actului de Unire, Vlad Bogos. La vârsta de 24 de ani, a avut gândirea, puterea şi simţul şi atât de mult patriotism, ca să semneze actul unirii în grafie latină. Dumnezeu să îl ierte şi să aveţi veşnică amintire despre acest mare om al Nisporeniului‘, a spus Dumitru Lupei, preşedintele Asociaţiei Ginta Latină Ecolatinie Nisporeni
Despre principalele beneficii ale Marii Uniri a vorbit Anatolie Petrenco, doctor habilitat în ştiinţe istorice.
„Unirea a fost condiţionată şi condiţia a fost realizarea reformei agrare aici, în Basarabia. Această reformă a fost realizată, ţăranii noştri au primit pământ şi Basarabia s-a dezvoltat în condiţii ritmice, în condiţii progresiste şi până în 1940, la noi s-a creat o pătură de mijloc, noi am avut, dacă nu fermieri, atunci un fel de protofermieri„, a subliniat Anatol Petrenco, profesor universitar.
Unirea Basarabiei cu România a avut loc în data de 27 martie 1918. Din cei 135 de deputaţi prezenţi în sala Sfatului Ţării, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, 36 s-au abţinut, iar 13 deputaţi au fost absenţi.
