Dezinformarea pe tema integrării europene se intensifică în perioadele în care Republica Moldova trece prin transformări importante, iar în prezent mesajele false sunt tot mai puțin directe și vizează reformele interne, susține directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza. Într-un interviu pentru IPN, acesta a spus că astfel de campanii au fost mai intense în perioade precum negocierea Acordului de Asociere, liberalizarea regimului de vize și referendumul din 2024 privind integrarea europeană.
Expertul a precizat că, în acele perioade, scopul a fost manipularea opiniei publice, descurajarea participării la referendum și crearea neîncrederii. „Încercarea de a afecta încrederea oamenilor în integrarea europeană, în parcursul nostru european, devine mai sofisticată și, de fapt, încearcă să folosească direct anumite teme legate de procese de transformare”, a declarat acesta.
Printre domeniile care pot fi exploatate prin astfel de campanii, Iulian Groza a menționat reforma justiției, administrația publică și locală, energia și agricultura. Mesajele nu sunt neapărat îndreptate direct împotriva UE, ci încearcă să genereze opoziție față de reforme sau legi necesare pentru armonizarea legislației naționale cu cea europeană.
Directorul IPRE a remarcat faptul că anumite teme sunt reutilizate în funcție de sensibilitățile societății. Printre narativele false promovate în trecut s-au numărat afirmațiile că pământurile Republicii Moldova vor fi vândute străinilor, că apropierea de UE ar presupune renunțarea la credința ortodoxă sau că integrarea europeană ar afecta familia.
În opinia sa, combaterea acestor narative presupune nu doar identificarea și demontarea falsurilor, ci și comunicare strategică și anticipativă, precum și cooperare între instituțiile statului, mass-media, experți și societatea civilă. „Este foarte importantă expunerea acestor lucruri pentru ca oamenii să poată să vadă cine este în spatele acestui efort, care sunt legăturile între cei care propagă”, a spus Iulian Groza.
Expertul consideră că una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a dezinformării este transparența instituțiilor, dublată de o comunicare rapidă și corectă cu cetățenii.
