Sute de milioane de oameni vor fi expuşi riscului de deces din cauza vremii extreme, iar acest lucru se va întâmplat în mai puţin de 100 de ani, avertizează cercetătorii. Peste 150.000 de oameni ar putea muri ca consecinţă a schimbărilor climatice în fiecare an în Europa până la finalul secolului, potrivit unei recente cercetări care şochează autorităţile de pe continent.
Numărul deceselor cauzate de vremea extremă va creşte cu 50% şi 2 din 3 oameni de pe continent vor fi afectaţi de dezastrele naturale, arată studiul care a urmărit efectul încălzirii globale asupra vieţii europenilor, potrivit The Independent.
Cercetarea aparţine oamenilor de ştiinţă din cadrul Comisiei Europene şi arată că, în următorii ani, sute de mii de oameni vor muri pentru că vor face infarct din cauza căldurii, vor avea probleme cardiace şi respiratorii şi vor fi afectaţi de viituri violente. Studiul descrie o lume în care inundaţiile afectează rezervele de hrană, oamenii riscă să fie ucişi de răspândirea diverselor boli şi infecţii, iar câmpurile sunt distruse de incendii de vegetaţie.
Pentru extragerea acestor concluzii au fost folosite datele culese de-a lungul istoriei cu privire la fonomenele meteo extreme, acestea fiind combinate cu proiecţiile referitoare la efectele pe care schimbările climatice le vor avea asupra populaţiei.
Valurile de căldură sunt pericolul cel mai mare care va produce cele mai mari pierderi omeneşti în viitor. Dacă între 1981 şi 2010 căldura făcea aproximativ 2.700 de victime anual, specialiştii estimează că, în perioada 2071 – 2100, numărul victimelor va creşte până la peste 151.000 de persoane, reprezentând 99% din totalul victimelor cauzate de dezastrele meteorologice. Aceste cifre se încadrează în intervalul raportat în studiile epidemiologice paneuropene anterioare. Cele mai afectate zone de acest tip de dezastru vor fi cele din sudul şi centrul Europei.
De asemenea, vor creşte cu până la 3780% numărul de decese cauzate de inundaţii, ajungând de la o medie de 6 decese anual în perioada 1981-2010, la 233 de decese pe an în perioada 2071-2100.
Tot pe seama temperaturilor extreme, este de aşteptat să crească numărul de incendii, astfel că acest tip de dezastre va face, în medie, 57 de victime anual până în 2071-2100, o creştere de 128% faţă de perioada de referinţă a studiului (1981-2010).
Seceta poate fi letală în ţările cu venituri mici şi cu venituri medii, mai ales datorită tehnicilor agricole slabe şi subnutriţiei, pentru că persoanele din ţările cu venituri mari au diete diverse şi au garantat accesul apa curată pentru nevoile de bază. De aceea, decesele cauzate de secetă sunt rare în Europa şi nu au fost raportate în perioada observaţională a acestui studiu.
Ca o consecinţă pozitivă a încălzirii globale, numărul de decese cauzate de valurile de ger va scădea simţitor. Cu toate acestea, acest efect nu va fi suficient pentru a compensa creşterea sus-menţionată a accidentelor cauzate de alte pericole.
Creşterea spectaculoasă a numărului de dezastre naturale cauzate de vreme atrage după sine creşterea numălului de locuitori ai Europei expuşi unor pericole intense şi creşterea riscului de apariţie şi a unor efecte non-letale asupra populaţiei. Rănile directe cauzate de inundaţii, vânturi şi incendii ar putea creşte în zonele afectate de acest tip de calamităţi. Din cauza secetelor mai frecvente şi mai intense care îşi vor face simţită prezenţa în viitor, numărul persoanelor care se vor confrunta cu resurse de apă reduse pentru producţia alimentară, pentru uz casnic şi alte nevoi de bază pentru bunăstarea umană ar putea creşte la 138 de milioane de oameni pe an până în 2071 – 2100.
De asemenea, cu 211 milioane de europeni expuşi anual la undele de căldură până în 2071 – 2100, incidenţa bolillor cardiovasculare, cerebrovasculare şi respiratorii ar putea să se amplifice. Mai mult, cazurile de tulburări mintale asociate dezastrelor legate de vreme, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic şi depresia, ar putea să crească şi ele.
Oficialii europeni consideră că aceste noi date ar trebui să fie un şi mai mare semnal de alarmă pentru guvernele ţărilor europene, care să înţeleagă că trebuie să acţioneze ferm pentru a nu fi responsabili de moartea a sute de mii de persoane.
Decesele înregistrate anual ar putea creşte până la 50 de ori, de la 3.000 între 1981 şi 2010, la 152.000 între 2071 şi 2100, se arată în raport.
Studiul a analizat efectele fenomenelor extreme în cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, în Elveţia, Norvegia şi Islanda.
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Nisporeni.
