Peste 5200 de moldoveni mor anual din cauza fumatului. Un sfert din populația țării este dependentă de acest viciu. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că dependența de nicotină poate avea consecințe grave asupra sănătății și că abia după 10 ani de la ultima țigară, riscul de a dezvolta cancer pulmonar devine similar cu cel al unui nefumător.
Cu mai multe informaţii în acest sens vine Alexandu Cornei Şef Centrul de Sănătate Publică Ungheni:
„În Republica Moldova, dintre cele 40466 de decese provocate de bolile netransmisibile, înregistrate în anul 2020, peste 5600(cca14%) au fost cauzate de consumul tutunului. Dintre acestea, peste 60% de persoane sunt de vârstă activă. De asemenea, s-a stabilit că mortalitatea printre bărbați este de 2 ori mai mare decât în rândul femeilor. Cu toate acestea, fumatul afectează grav femeile însărcinate, provocând naşteri premature şi o greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi sporește riscul apariţiei sindromului morţii subite.
Fumatul provoacă infertilitate și impotență; crește riscul bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale; favorizează apariția osteoparozei; slăbește sistemul imunitar; provoacă peste 85% dintre formele de cancer pulmonar; provoacă diverse afecțiuni ale plămânilor; afectează dinții și gingiile.
La nivel global consumul produselor din tutun este responsabil de peste 8 milioane de decese anual. Peste un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumul de tutun, inclusiv peste 600 000 copii și adolescenți.” – a menţionat Alexandru Cornei Şef centrul de Sănătate Publică Ungheni.
Totodată, acesta a menţionat că persoanele fumătoare sunt mult mai predispuse pentru a dezvolta complicaţii severe de Covid 19, din cauza fumatului.
Nicotina este un drog, care în cantități mari, ar putea să omoare o persoană prin efectul de paralizie asupra mușchilor care controlează respirația. Pentru că fumatul eliberează nicotină în doze mici, corpul uman le poate metaboliza mai ușor și le poate elimina fără acest efect extrem. Prima doză de nicotină ajută fumătorul să se simtă mai alert și mai treaz. Apoi, în aproximativ 10 secunde, nicotina ajunge in creier și crește secreția de dopaminină, numită și hormonul fericirii, oferindu-ne astfel, osenzație plăcută și reconformanță. Nicotina crește pulsul și tensiunea arterială, motiv pentru care există numeroase dovezi ce leagă consumul de nicotină de riscul crescut de a dezvolta boli ale inimii și ale sistemului circulator.
Şeful Centrului de Sănătate Publică Nisporeni recomandă renunţarea dintr-o dată, fără a trece prin aceasta pe etape. Acesta a menţionat că indiferent de modalitatea prin care renunţi, sevrajul de nicotină va persista şi va fi destul de greu pentru fumător. Totuşi, de cele mai multe ori, anume persoanele care au renunţat dintr-o dată sunt cele care au renunţat cu totul la fumat.
- Guvernul a aprobat lista laureaților Premiului Național 2024
- Premierul Dorin Recean: Avem de confruntat o iarnă foarte grea
- Militarii moldoveni vor defila la parada de la Bucureşti, pe 1 decembrie
- A început testarea tematică la două discipline. Urmează tezele semestriale
- Peste 1000 de familii și-au procurat locuințe prin programul „Prima Casă Plus”
