Datoria externă a sectorului public este de 34 de miliarde de lei, iar cea internă atinge 25 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, datoria este de 25% din buget. Raportat la întreaga populație a Republicii Moldova, inclusiv copiii, fiecare cetățean are o datorie personală de peste 22 de mii de lei, dintre care circa 13 mii sunt datorie externă și restul datorie internă la băncile din Republica Moldova. Calculele au fost prezentate de deputatul PAS Igor Munteanu, președinte al Comisiei de control al finanțelor publice, transmite IPN.
În cadrul unui briefing de presă, Igor Munteanu a menționat că, în comparație cu 2018, s-a observat o creștere a veniturilor la buget, cu 3,5 miliarde de lei, dar și o creștere a cheltuielilor, cu 4,4 miliarde de lei. „Republica Moldova se împrumută foarte mult pentru consum curent și mai puțin pentru dezvoltare”, a remarcat Igor Munteanu, precizând că în 2020 Moldova, în loc să beneficieze de granturi, trăiește din împrumuturi luate de Guvern. Creditele bune nu pre vin în Moldova din cauza climatului investițional, dar și carențelor de guvernare, notează deputatul. Pentru dezvoltarea economică această situație înseamnă costuri suplimentare, a mai spus acesta.
În altă ordine de idei, Igor Munteanu a relatat că, în urma supravegherii activităților de audit ale Curții de Conturi și executării recomandărilor care vin din partea acestei instituții, Comisia a identificat trei factori problematici la agențiile și instituțiile de stat, legate de iresponsabilitatea managerială și nerespectarea cadrului legal, inconsecvența politicilor contabile aplicate în cadrul de raportare financiară și neimplementarea principiilor bunei guvernări. Comisia constată neasumarea din partea multor agenții de stat a responsabilităților în identificarea consolidării principiilor bunei guvernări, ceea ce are un impact negativ asupra gestionarii fondurilor publice și prestării de servicii. Iar numirea pe criterii politice a managerilor duce la slăbirea memoriei instituționale.
Rapoartele de audit efectuate au relevat grave abateri de la legislație. Sunt erori în evidența contabilă și raportarea financiară de circa 47 de miliarde de lei, peste 32 de miliarde doar în Chișinău. Astfel de abateri au fost identificate la Agenția Moldsilva, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Infrastructurii.
O altă încălcare ține de desfășurarea neconformă a achizițiilor publice, în urma cărora au fost pierduți circa 108 milioane de lei în perioada 2018-2020. De asemenea, se atestă și negestionarea eficientă a patrimoniului public, ceea ce poate duce ca „anumite terenuri să nimerească pe mâinile hoților”.
„Campion” la risipa banilor publici este Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, spune Igor Munteanu. Pe baza alocării financiare pentru proiecte fără finalitate, s-au cheltuit sute de milioane de lei. E vorba de proiecte pentru asigurarea mai multor orașe și sate cu apă, programe în sănătate, precizează parlamentarul.
Comisia a tratat cu o atenție specială cazurile de rezonanță, printre care privatizarea companiei Air Moldova, concesionarea prin parteneriat public-privat a Aeroportului Internațional Chișinău, Tutun-CTC, Gările și Stațiile Auto. Curtea de Conturi a constatat abuzuri grave la etapa de concesionare, din cauza unor complicități dintre funcționarii care conduceau atunci Agenția Proprietăți Publice, ceea ce a dus la denaturarea rezultatelor concursului etc. Ilegalități similare au fost și la Air Moldova.
Comisia de control al finanțelor publice este una nou creată, care și-a început activitatea în legislatura curentă.