ULEIUL DE PALMIER, PREZENT ÎN ZECI DE CATEGORII DE PRODUSE, DAR FĂRĂ INFORMAREA CONSUMATORULUI
Republica Moldova importă anual sute de tone de ulei de palmier, care este folosit de către producătorii moldoveni în industria alimentară. Chiar dacă este utilizat la pregătirea torturilor, chiflelor, bomboanelor, înghețatei și a produselor lactate, pe ambalaje nu întotdeauna este indicat acest ulei. De cele mai multe ori, producătorii scriu „ulei vegetal”, fără să specifice tipul. Medicii nutriționiști de la noi spun că uleiul de palmier este mai bogat în grăsimi saturate decât cel de floarea soarelui, de exemplu, de aceea comportă un risc sporit pentru sănătatea cardiovasculară și contribuie la creșterea nivelului de „colesterol rău” în organism. De aceea este vital ca de pe etichete cosumatorii să afle exact ce fel de ulei conține produsul.
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Nisporeni.
În fiecare an, în Republica Moldova intră peste 200 de mii de tone de ulei de palmier, preponderent din Malayesia, destinat industriei alimentare. Potrivit datelor pe care le-am obținut de la Biroul Național de Statistică, cantitatea totală importată s-a situat între 319 230 kg în anul 2005 și 236 565 kg în anul 2015. „Ulei de palmier îmbuteliat practic nu se găsește în Republica Moldova, în schimb îl găsim în to ce produce industria alimentară. Se folosește la prăjit, pentru că nu are miros și nu se râncezește repede, dar și la prepararea bomboanelor, biscuiților, înghețatei… îl găsim chiar și în lactate”, spune Lilia Chisniceanu, dr. în agricultură, cercetătoare în cadrul Laboratorului Resurse Vegetale al Grădinii Botanice al Academiei de Științe.
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Nisporeni.
Pus și în lactate, pentru că e cel mai ieftin
Producătorii moldoveni preferă acest ulei deoarece este mai ieftin decât toate celelalte. „Un litru de ulei de palmier costă 12 lei și 6 bani. Pentru comparație, vă pot spune că aceeași cantitate de ulei de floarea soarelui costă 25 de lei, de ulei de porumb și de arahide — 15 lei, ulei de floarea soarelui și de soia — 16 lei soia, ulei de măsline 90 de lei, iar prețul unui litru de ulei de nucă se ridică la 284 de lei. Deci uleiul de palmier este cel mai ieftin. Prin asta se explică folosirea lui masivă în industria alimentară”, explică Lilia Chisniceanu.
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Nisporeni.
Video: Lilia Chisniceanu, dr. în agricultură, spune că uleiul de palmier este cel mai ușor de obținut și, respectiv, cel mai ieftin din toate uleiurile folosite în industria alimentară
Nutriționiștii au însă recomandările lor referitoare la consumul de produse ce conțin acest ulei. Galina Obreja, specialistă la Centrul Național de Medicină Preventivă și conferențiar universitar, spune că există două tipuri de ulei de palmier: unul se obține din coaja nucii acestui copac, iar al doilea — din fruct: „Diferența este în conținutul de grăsimi saturate. Uleiul din coaja nucii este mai ieftin. În el conținutul de grăsimi saturate este mai mare și, respectiv, riscul pentru sănătate este mai mare. Uleiul din fructul de palmier conține și el grăsimi saturate în proporție mai mare decât uleiurile vegetale tradițional utilizate la noi, cum ar fi uleiul de floarea soarelui sau cel de porumb. Asta îl face să fie cu un risc mai mare pentru sănătatea cardio-vasculară și nu numai, întrucât uleiul de palmier provoacă creșterea conținutului de colesterol rău în organism”.
Recomandarea OMS: consumați alimente produse în zona în care locuiți
Galina Obreja mai spune că Organizația Mondială a Sănătății, într-o recomandare de ordin general referitoare la regimul alimentar, stabilește că produsele de bază din regimul alimentar zilnic trebuie să fie fabricate în zona în care locuiesc consumatorii. „Deci dacă noi, local, producem ulei de floarea soarelui sau ulei de porumb, atunci la baza alimentației noastre trebuie să fie acest ulei”, mai explică medicul-nutriționist.
„În prezent, știu că Ministerul Agriculturii promovează un proiect de lege privind etichetarea produselor alimentare și informarea consumatorilor, care preia legislația europeană, și sperăm că și în Republica Moldova în scurt timp vom avea o legislație obligatorie referitor la specificarea pe etichetă a compoziției produsului, inclusiv a tipului de ulei. Astfel, consumatorul va avea posibilitate să aleagă în funcție de informația de pe ambalaj”, a adăugat Galina Obreja.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor: sunt cazuri în Republica Moldova când uleiul de palmier este folosit pentru falsificarea unor produse
Veaceslav Ciuhrii, șef de direcție în cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorului, spune însă că inspectorii Agenției, atunci când efectuează controale în baza petițiilor depuse de oameni sau în cadrul supravegherii de stat, verifică și faptul dacă agenții economici au indicat onest pe ambalaj tipul de ulei folosit. Potrivit lui, mai grav este în prezent faptul că acest ulei a început să fie utilizat în Republica Moldova pentru falsificarea unor produse lactate. Uleiul de palmier este adăugat pentru a înlocui grăsimile de origine animală: „Legea mă obligă să nu divulg numele producătorilor, dar vă spun cu toată certitudinea că avem astfel de cazuri. Uleiul de palmier este adăugat în unt, iaurt, smântână, lapte. Untul, de exemplu, nicidecum nu mai poate fi numit unt dacă în el se utilizează ulei de palmier. Asta e deja margarină sau orice altceva, numai nu unt”.
Când constată că produsele conțin alte ingrediente decât cele permise în reglementările tehnice, Agenția aplică o interdicție de utilizare a acestuia pe viitor, apoi retrage lotul din comerț și amendează întreprinderea. „Amenda prevăzută de Codul Contravențional este cuprinsă între 9 și 10 mii de lei. După ce îl amendăm, noi monitorizăm agentul economic și dacă găsim și a doua oară ulei de palmier în produs, amenda se dublează, iar a treia oară se triplează. Și dacă, de exemplu, întreprinderea are 3 astfel de amenzi într-o lună, se adună 60 de mii de lei. E o sumă destul de mare pentru bugetul întreprinderii”, conchide Veaceslav Ciuhrii.
În prezent, etichetarea produselor alimentare în Republica Moldova este reglementată de Hotărârea de guvern nr. 996 din 20 august 2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare. La capitolul „grăsimi”, documentul obligă agenții economici să indice tipul de grăsimi folosite — de origine animală sau vegetală, însă este lăsată la alegerea producătorului să indice tipul exact al uleiului: ”Ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile prezentate mai jos şi sunt constituente ale unui alt aliment pot fi indicate numai prin denumirea categoriei respective: “Ulei” urmată de menţiunea “vegetal” sau “animal”, după caz; sau indicarea originii sale specifice vegetale sau animale; menţiunea “hidrogenat” trebuie să însoţească indicarea unui ulei hidrogenat”.
Text/Foto/Video Agenția de Presă New Project Media
Urmăreşte-ne şi pe FACEBOOK ca să fii la curent cu tot ce mişcă în Nisporeni.
