În cazul unui impact semnificativ al crizei epidemiologice, care ar duce la stagnarea economiei naționale, veniturile bugetului consolidat central din impozite, taxe, contribuții și prime de asigurări obligatorii vor rata sume de ordinul a 2,3 miliarde de lei în condițiile puterii de cumpărare a leului moldovenesc din anul trecut. Sunt estimări ale expertului economic Viorel Gîrbu, care a precizat pentru Infodebit că este imperativ necesar ca autoritățile naționale să minimizeze impactul crizei epidemiologice, evitând transformarea acesteia într-o criză economică și socială de lungă durată, transmite IPN.
Importanța acestei acțiuni rezidă nu doar din perspectiva unor venituri fiscale ratate în anul curent, ci, în special pentru că, odată aduse în faliment, întreprinderile sau chiar sectoarele strategice ale economiei naționale vor reveni la nivelul de dinainte de criză într-o perioadă lungă de timp.
Viorel Gîrbu menționează că sectorul sănătății se plasează pe poziția trei în lista de prioritizare a alocării mijloacelor publice în cadrul bugetului consolidat central. De-a lungul timpului, sectorul ocrotirii sănătății a trecut prin schimbări care au influențat numărul instituțiilor medicale finanțate din mijloace publice, dar și a personalului care activează în sector.
În perioada 2000-2017, numărul spitalelor s-a diminuat de la 132 la 87 de unități, pe când numărul spitalelor private a fost pe o traiectorie ascendentă. Similar, s-a diminuat numărul cadrelor medicale, dar începând cu anul 2006 acest indicator se află pe o traiectorie general ascendentă, astfel numărul medicilor la 10 mii de locuitori a înregistrat chiar o ușoară îmbunătățire. Totuși, dacă în perioada 2006-2017 numărul spitalelor publice nu a suferit schimbări esențiale, numărul paturilor în spitale la 10 mii de locuitori a înregistrat o diminuare consistentă. Indicatorul care vizează numărul paturilor la 10 mii de locuitori s-a diminuat de la 62,3 unități în 2012 la 51,9 unități în 2017. Situația în sfera domeniului ocrotirii sănătății aflată plenar în gestiunea mediului privat a înregistrat evoluții chiar mai negative.
Cât privește comerțul cu produse farmaceutice,Viorel Gîrbu menționează că și în prezența unei piețe de desfacere interne mari, performanța agenților economici naționali activi în sector este modestă. Numărul agenților economici activi în domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice a scăzut cu o treime în perioada 2014-2018. Valoarea producției și serviciilor oferite pe piață de aceștia fiind de ordinul a 16% din volumul total al comețului cu amănuntul cu produse farmaceutice în anul 2018.
