Procesul de recuperare a bunurilor infracționale înseamnă mai mult decât recuperarea propriu-zisă a acestor bunuri, este un proces mai amplu. Mass-media, societatea civilă și legiuitorii așteaptă de la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale ca procesul de recuperare a bunurilor nu doar să aibă loc, ci și să se producă imediat. Acestea sunt însă așteptări nerealiste, constată autorii Raportului de evaluare a necesităților ARBI, prezentat astăzi la Chișinău în cadrul unei dezbateri publice, transmite IPN.
„O primă mare problemă pe care o are ARBI provine de la această lipsă de înțelegere din partea societății și a politicienilor a rolului pe care-l are această instituție. ARBI este o instituție care ajută organul de urmărire penală să acumuleze date, care anterior existenței ARBI era aproape imposibilă. Dacă ARBI s-ar fi creat înainte de 2012-2013, atunci când a avut loc frauda bancară, ARBI ar fi avut alte provocări”, a remarcat Cristina Ciubotaru, avocat, expert anticorupție.
Această instituție a fost creată după ce în Republic Moldova au avut loc furturi mari. Imediat după creare, acestei instituții i s-au pus în față niște așteptări imediate, pentru că nu exista înțelegere despre cum ar trebui să funcționeze ARBI. „Ne amintim că pe atunci prim-ministrul spunea că vrea un contor care să arate zilnic în regim online câți bani sunt recuperați, dar ARBI nu funcționează chiar așa. Acestea sunt așteptări nerealiste cu privire la performanța instituțiilor în procesul de recuperare a bunurilor infracționale”, a declarat Cristina Ciubotaru.
Veronica Mihailov, secretar de stat la Ministerul Justiției, a ținut să menționeze că, în contextul angajamentului asumat de actualul guvern privind reforma justiției, ministerul are un rol important și pe segmentul de recuperare a bunurilor infracționale. „Rolul principal ține de elaborarea cadrului normativ astfel încât ARBI să-și facă treaba. În ultimul timp s-au făcut îmbunătățiri. Noi am discutat despre cum am putea avea o abordare mai amplă a îmbunătățirii cadrului normativ și acest raport vine să ne ajute în acest sens. Un al doilea segment de intervenție a ministerului se referă la aspectul de cooperare internațională. Aici putem spune că pe parcursul ultimelor luni am avut foarte multe discuții cu omologii din statele străine pentru a îmbunătăți mecanismele de cooperare, pentru că sunt niște procese foarte anevoioase”, a declarat Veronica Mihailov.
Radu Nicolae, consultat internațional, a declarat în cadrul evenimentului că Republica Moldova a ratificat mai multe acorduri internaționale în materie penală. Provocarea cea mare este consolidarea structurilor necesare în cadrul Ministerului Justiției și Procuraturii Generale, dar și cea a comisiilor rogatorii. „În spatele rezultatelor sunt oamenii care muncesc asupra acestui proces, iar decidenții trebuie să le dea acestora independența necesară, întrucât își riscă uneori viața pentru a face legea. Republica Moldova a aderat la standardele internaționale, problema rămâne punerea în practică a acestor standarde. Totodată, este importantă respectarea drepturilor și asigurarea unui proces echitabil, iar în Moldova există mecanismele necesare”, a remarcat expertul. Infractorii nu își ascund bunurile în Republica Moldova, ci în afara țării. E important să identificăm bunuri în străinătate și să punem în aplicare confiscări în străinătate, a adăugat Radu Nicolae.
Șeful Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Serghei Carapunarlî, spune că prioritățile instituției pe care o conduce presupune nu doar recuperarea banilor furați, ci și prevenirea escrocheriilor financiare. „Prioritatea pe care o avem este recuperarea banilor, dar și prevenirea acestor infracțiuni. Avem cinci ani de activitate, ani în care s-a implementat strategia inițială și s-au consolidat capacitățile de recuperare bunurilor”, menționează Serghei Carapunarlî.
Directorul adjunct al Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Adrian Munteanu, spune că instituția are o colaborare eficientă cu ARBI. Cu toate acestea, cadrul legislativ trebuie îmbunătățit în vederea eficientizării proceselor. „Am constatat necesitatea elaborării unui sistem de recuperare a bunurilor infracționale. Sunt anumite deficiențe și ele se vor regăsi în proiectul de lege care se află deja la Parlament, în vederea eficientizării tuturor proceselor de recuperare a banilor. Noi ne exprimăm deschiderea pentru a avea o viziune detaliată a tuturor proceselor și revizuirii cadrului legal, care ne-ar permite crearea unui sistem sănătos și eficient”, spune Adrian Munteanu.
Raportul de evaluare a necesităților ARBI a fost realizat de Pedro Gomes Pereira și Cristina Ciubotaru și prezentat la Chișinău în cadrul unei dezbateri publice. Documentul conține și recomandări pentru a îmbunătăți procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Printre acestea se numără: revizuirea și actualizarea legislației din domeniu; elaborarea Registrului bunurilor infracționale indisponibilizate; crearea unui program de recuperare a bunurilor infracționale.
- 52% din absolvenții de licee și-au continuat studiile în Moldova, anul acesta
- Clădirile publice și comerciale vor limita iluminatul interior cu cel puțin 30%. Decizie CSE
- Peste o mie de infracțiuni cibernetice în 2024, raport INI
- Din 1 ianuarie, energia electrică produsă ziua va fi tranzacționată doar pe piața internă
- Consumul de pește crește. MAIA: Alege produs local de Crăciun și tot anul
