Proteste antiguvernamentale împotriva partidului aflat la guvernare și condus de Recep Tayyip Erdogan au avut loc marți seara la Istanbul și la Ankara. Manifestanții sunt nemulțumiți de scăderea nivelului de trai și de devalorizarea lirei. Oamenii cer demisia guvernului. În zonele unde se protestează transportul în comun a fost afectat.
Au avut loc demonstrații în districtul Cankaya din Ankara și în zonele Kurtulus și Kadıkoy din Istanbul, inclusiv lângă Piaţa Taksim. În locurile unde se protestează au fost desfășurate trupe de securitate care au intervenit împotriva manifestanților, transmite publicația duvarenglish.com.
Mulțimea a scandat: „Va veni timpul ca Partidul Justiției și Dezvoltării (formațiunea lui Erdogan care deține puterea în Turcia) să răspundă în fața poporului”.
Sute de studenți de la Middle East Technical University au mărșăluit pe stradă în fața campusului, cerând demisia guvernului turc. Un șofer de autobuz le-a susținut protestul elevilor prin claxonul mașinii. Poliția a intervenit și a anunțat că nu va permite elevilor să părăsească școala pentru a protesta.
Pe lângă Istanbul și la Ankara, au existat, de asemenea, rapoarte despre proteste în orașul din nord-vestul Turciei, Eskişehir.
Turcia trece prin cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani
Lira turcească era marţi în cădere liberă, doborând un nou record, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a reluat apelurile pentru reducerea dobânzilor, potrivit Bloomberg. Astfel, s-a atins un minim istoric de 12,49 lire pentru un dolar, iar cele 11 zile consecutive de scădere reprezintă cel mai grav declin înregistrat în ultimii 20 de ani. De la începutul anului şi până în prezent lira turcească a pierdut 40% din valoare, iar 20% din această scădere s-a înregistrat numai de la începutul lunii noiembrie.
Ultima depreciere a venit după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a salutat recenta decizie a Băncii Centrale de a reduce şi mai mult costul creditului, în pofida criticilor venite de la economişti şi investitori care se plâng că politica monetară a Turciei devine din ce în ce mai iraţională şi impredictibilă. În timp ce majoritatea băncilor centrale ale lumii înăspresc politica monetară, pe fondul sporirii inflaţiei, Turcia a redus dobânda de bază cu patru punte procentuale începând din septembrie, în ideea de a stimula exporturile şi crearea de locuri de muncă.
Hotărârea lui Erdogan de a reduce costurile cu împrumuturile a dus Turcia într-o zonă necunoscută, mulţi analişti întrebându-se dacă această cădere nu va afecta controlul lui Erdogan asupra puterii. Deprecierea rapidă a monedei duce la creşterea preţurilor la bunuri pentru cetăţenii obişnuiţi, iar baza alegătorilor lui Erdogan este cea mai afectată şi de asemenea reprezintă un risc pentru sectorul bancar, notează Agerpres.
Ultima dată când lira a înregistrat o tendinţă de depreciere atât de îndelungată a fost în 2011, când ţara a cunoscut o spirală de hiperinflaţie şi creştere a datoriilor care în cele din urmă au adus la putere partidul AK al lui Erdogan.
De data aceasta, băncile turceşti au rezerve consistente de capital ceea ce ar trebui să le protejeze de efectele deprecierii monedei, susţine Jason Tuvey, economist şef pentru pieţele emergente la Capital Economics din Londra. În plus, deprecierea lirei a impulsionat bursele, sectorul imobiliar şi exporturile Turciei. Principalul indice al Bursei de la Istanbul a înregistrat marţi un salt de 1,4%, a cincea zi de creştere consecutivă, pe măsură ce investitorii au direcţionat fonduri spre cumpărare de acţiuni în loc să cumpere valută.
Însă economiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că abordarea lui Erdogan lasă un spaţiu limitat de manevră pentru oficialii de la Banca Centrală a Turciei, având în vedere că actualul guvernator, Sahap Kavcioglu, este al patrulea care deţine acest post începând din 2019, după ce Erdogan i-a concediat pe precedenţii trei guvernatori pentru că s-au opus apelului său pentru reducerea dobânzilor.
„Pentru investitori, comentariile lui Erdogan sunt văzute ca o abandonare a prudenţei şi un semn că ciclul de reducere a dobânzilor nu se va încheia prea curând”, susţine Ima Sammani, analist la Monex Europe.
- Chișinăul va cere revizuirea refuzului Interpol de a-l anunța în căutare pe Plahotniuc
- Ministrul Popșoi a discutat cu omologul său israelian despre uciderea rabinului Zvi Kogan
- Maia Sandu, la Forumul pentru Integrare Europeană: Prioritățile se concentrează pe trei domenii-cheie
- PAS își exprimă susținerea pentru Elena Lasconi în turul 2 al prezidențialelor din România
- Cursul valutar oficial la 26.11.2024
