„Deschiderea școlilor pe timp de pandemie este un rebus complicat, dar este și un exercițiu de colaborare comunitară. Și dacă vrem de la copii doar note de zece, atunci ar trebui și noi să le facem copiilor condiții de școală de nota zece…”
–
De ceva timp, atât autoritățile, cât și părinții din țară se chinuiesc să rezolve un rebus și unul foarte complicat: cum să deschidă școlile pe timp de pandemie?
Experiența educației școlare din semestrul de primăvară a avut multiple lacune. Printre cele mai seroase se înscria calitatea studiilor, determinată de diferențe semnificative între predarea temelor în clase și predarea on line, precum și accesul limitat la procesul de educație, din diverse motive.
Școlile trebuie deschise acum în pandemie în așa fel, încât copiii să poată învăța calitativ, să poată învăța toți elevii, precum și să fie protejați de pericolul de infectare cu COVID-19. Un rebus, care este și complicat de rezolvat, dar și extrem de necesar. Educația este printre puținele ramuri cu impact serios asupra generațiilor următoare și asupra dezvoltării țării, pe toate dimensiunile.
Probabil că ați auzit despre compararea unei probleme complicate cu un elefant? Și dacă vrem să mâncăm acest elefant, atunci trebuie să tăiem elefantul-problemă în felii mici și, una câte una, să le consumăm. Asta și o să încerc să fac acum.
Deschiderea școlilor este, de fapt, un univers complex, care include următoarele componente:
- Pedagogic;
- Psihologic;
- Sanitar;
- Legal;
- Securitate;
- Logistică.
Pentru fiecare din aceste componente există responsabilitățile școlii, pe de o parte, și responsabilitățile părinților, pe cealaltă parte.
Componenta pedagogică este despre calitatea predării temelor, planul de studii și are nevoie de elaborare duală integral: și cu predare în clasă, și cu predare on line. Nu se știe la ce etapă se va cere trecere temporară pe regim cu predare on line. Aici avem un efort mare pentru profesori și presupun că autoritățile școlare se gândesc cum să capaciteze cadrele didactice și să le motiveze pentru un efort suplimentar.
Pe partea psihologică apare un aspect nou în această pandemie: și copiii, și părinții lor sunt afectați de urmările pandemiei din mai multe perspective, care se vor vedea în special pe plan comportamental. Evaluarea timpurie a posibilelor arii de deviere și intervențiile psihologilor cu părinții și elevii în ajunul începerii anului școlar, precum și pe parcursul lui, ar putea ajuta să diminueze impactul acestora asupra calității actului de studii.
Domeniul sanitar este cel mai bine știut acum și ține mai mult de dezinfectarea spațiilor de studii, asigurarea distanțării fizice și respectarea regulilor de protecție individuală a elevilor. Aici se cer proceduri scrise si caiete de evidență a executării proceselor, precum și condiții clare, în ce cazuri se trece de la un regim de studii la altul, și cine decide, cine substituie profesorii în caz de necesitate, din ce surse. Una din soluții pentru localități cu mai multe școli, cum este Chișinăul, ar fi de format echipe mobile de profesori, pentru substituirea celor plasați în carantină. Aceste echipe mobile ar putea lucra 14 zile într-o școală, 14 zile în altă școală, și așa se va asigura continuitatea procesului educativ.
Componenta legală nu este una nouă, dar va avea nevoie să fie adaptată. Responsabilitatea pentru continuitatea procesului educativ și securitatea copiilor este împărțită în această pandemie 50:50 între școală și părinți. Riscul de a fi infectat la școală este, practic, egal riscului de infectare în afara orelor de clasă. Și dacă la școală acest risc este pe umerii administrațiilor școlare, atunci după școală acest risc aparține elevilor și părinților. Responsabilitatea crește și are impact major comunitar, iar pentru diminuarea riscurilor pe ambele dimensiuni ar fi bine ca să fie descrise clar obligațiunile părinților și obligațiunile școlii pe perioada de pandemie. Un acord scris, consemnat de părinți și directorul școlii, ar simplifica mult înțelegerea noilor reguli și modul de respectare a lor.
Securitatea este, ca și celelalte componente, una complexă și include securitatea în școală și securitatea în afara școlii. Securitatea în școală pe perioada pandemiei nu se deosebește mult de cea precedentă, doar că se va restricționa accesul părinților pe teritoriul școlii, ca eventuale surse de infecție. Devine foarte importantă securitatea copiilor în drum spre și de la școală. Ar fi bine ca să fie trasate niște rute speciale pentru elevi, cu marcaje speciale și rugăminte către populație sa evite aceste rute dimineața și în orele, când copiii revin de la școală, pentru a diminua riscurile de infectare. Delimitarea rutelor pentru școlari și instruirea copiilor să respecte aceste rute, vor ajuta să fie evitat transportul public de către elevi, ca sursă cu risc sporit de infectare cu COVID-19.
Logistica este ceva nou, și include orarul lecțiilor, gestionarea fluxurilor de intrare și ieșire, pauzele, filtrele aplicate. Pentru a avea o logistică eficientă, se cere un orar flexibil pentru anumite grupe de clase, separare de etaje, separare de intrări și ieșiri, precum și personal instruit pentru gestionarea fluxurilor pe perioada pauzelor. Procese simple, clare, și caiete de evidență a executării zilnice vor ajuta să fie asigurată continuitatea procesului educativ.
Toate aceste componente sunt interconectate într-un ecosistem și sunt foarte mult interdependente. Dar dacă reușim să le asigurăm și să le executăm cu excelență, atunci copiii noștri nici nu vor simți că este pandemie acum.
În orice perioadă de criză este nevoie de multă flexibilitate și adaptare continuă la condițiile noi. Copiii au nevoie de școală și ei au nevoie de suportul nostru pentru a învăța continuu.
Deschiderea școlilor pe timp de pandemie este un rebus complicat, dar este și un exercițiu de colaborare comunitară. Și dacă vrem de la copii doar note de zece, atunci ar trebui și noi să le facem copiilor condiții de școală de nota zece.
